Chiar înainte de votul pentru învestitură, guvernul de tehnocrați îl surclasează pe cel al lui Victor Ponta în ceea ce privește studiile membrilor săi. Mai mult de o treime dintre membrii executivului Cioloș au studiat la universități de prestigiu din Occident, performanță de care cabinetul Ponta a fost foarte departe.
România liberă a prezentat, într-o campanie jurnalistică întinsă pe mai multe episoade, faptul că nici un membru al guvernului Ponta nu a obținut o diplomă universitară sau post-universitară la una din primele 500 de universități ale lumii. Nici un alt executiv, dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, nu avea parte de o asemenea contraperformanță. Lucrurile se vor îmbunătății din acest punct de vedere, o dată cu învestitura guvernului Cioloș. Asta, pentru că opt din cei 21 de membrii ai noului guvernul au obținut o diplomă la o universitate aflată în prima jumătate a clasamentului mondial al universităților QS World University Rankings. Acesta monitorizează cele mai bune instituții de învățământ superior de pe întregul mapamond. Mai mult, patru miniștrii au urmat universități aflate în primele 100 la nivel mondial.
Asta chiar și în contextul în care există miniștrii care nu și-au prezentat biografia completă care să permită o analiză exhaustivă a studiilor lor. Este cazul lui Victor Vlad Grigorescu desemnat ministrul al Energiei și a Aurei Carmen Răducu, ministrul Fondurilor Europene.
Cel mai prestigios ministru, după pregătirea educațională, este Cristina Paşca Palmer, propusă pentru funcţia de ministru al Mediului. Este specialist în probleme de mediu și a predat la Universitatea Harvard (locul 2 în QS World University Rankings), iar acum lucrează la Comisia Europeană. De asemenea, are un master în Administraţie Publică la Harvard Kennedy School of Government.
Dan Stoenescu, în vârstă de 35 de ani, este ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare. A absolvit, în 2003, Austin College cu o diplomă de licență în Studii Internaționale, iar în 2004 a obținut un master în Globalizare și Dezvoltare la Universitatea Warwick (locul 44 în QS World University Rankings) din Marea Britanie.
Șeful portofoliului de la Economie, Costin Grigore, este licenţiat al Universtităţii Politehnica din Bucureşti, în Inginerie Energetică obţinând ulterior o diplomă de master şi doctoratul la Universitatea Wisconsin Madison (locul 54). În cadrul acestei instituţii, a fost şi asistent universitar pentru o perioadă de cinci ani, între 1995 şi 2000.
Claudia Ana Moarcăş, ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, iar un an mai târziu a făcut un masterat în Drept la Universitatea din Geneva (locul 89). Este doctor în drept.
Absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Comerţ Exterior, Lazăr Comănescu, ministrul Afacerilor Externe este absolvent și al Cursului de civilizaţie şi limba franceză contemporană a Universităţii Sorbona(222).
Mihnea Ioan Motoc, noul ministrul al Apărării Naţionale a urmat studii post-universitare în drept internațional privat la Facultatea de Drept a Universității din Nisa (locul 551) și studii de masterat în drept internațional public și comparat la George Washington University (locul 327).
Ministrul Finanțelor, Anca Dana Dragu Paliu şi-a completat educaţia cu studii de economie internaţională la The George Washington University (locul 327), în perioada 1999-2000.
Patriciu Achimaş-Cadariu, care va prelua portofoliul Sănătății, este medic primar, supraspecializare ginecologie oncologică şi chirurgie oncologică și deține un master în advanced oncology Universitatea Ulm, Germania (poziția 338 în QS World University Rankings). Este doctor în ştiinţe medicale are o bogată activitate profesională, didactică şi de cercetare.
De ce e necesar pentru un ministru să studieze şi în afara României, o ţară izolată zeci de ani de lumea occidentală, pare o întrebare retorică. Şi totuşi, Dragoș Ciuparu, profesor timp de șapte ani la Yale University (poziția a 15-a în clasamentul mai sus menționat) arată că “experiențele profesionale în afara României sunt de dorit pentru că ele deschid mult orizontul de informare, de cunoaștere și de abordare a problemelor. Ele sunt cu atât mai utile cu cât se petrec în medii mai competitive, cu exigențe și standarde mai ridicate și în cadrul unor programe de pregătire care oferă calificări clare sau certifică anumite competențe prin activitățile în care îi implică pe participanți. Acum nu aș vrea să se înțeleagă că absolvenții programelor de studii din România sunt toți o apă și-un pământ. Cu certitudine sunt licențiați ai școlilor românești care fac cinste programelor absolvite. Acum, însă, nu știu dacă dintre aceștia din urmă ajung și în Guvernul României… Calitatea acțiunii politice guvernamentale cred că se corelează cu nivelul de pregătire, dar și cu etica și morala celor ce exercită puterea”.
Desigur faptul că cineva a studiat în Occident nu este o garanție a succesului într-o poziție guvernamentală. Dar într-o lume politică tot mai atinsă de impostura academică, date fiind multiplele acuzații de plagiat, o diplomă obținută la o universitate importantă din străinătate ar mai îndepărta din suspiciuni.
Sursa: romanialibera.ro
