Andra Marin, o adolescentă în vârstă de doar 17 ani, care a supravieţuit incendiului infernal din clubul Colectiv din Bucureşti, a vorbit despre tragedia la care a fost martoră, la doar câteva zile după ce a fost externată din spital, scrie gandul.info
„Eu am stat în faţa scenei, pe mijloc. Aşteptam concertul acesta de multă vreme. Am plecat de lângă scenă exact când a luat foc tavanul. Solistul a făcut o glumă în acel moment spunând că focul nu face parte din scenariu”, a declarat Andra Marin, în cadrul unei emisiuni de la Antena 1.
„Am plecat de acolo şi nu ştiu cum am ajuns afară. se crease îmbulzeală. Am căzut sub mulţime, piciorul meu a fost blocat între prag şi ieşire. Îmi doream să se rupă, doar să ies de acolo. La început toţi râdeam, apoi totul era schimbat. M-am trezit afară, desculţă, călcam pe cioburi şi nu simţeam nimic. Când eram în containerul din faţă am auzit o bubuitură, dar nu ştiu ce a fost. Am văzut oameni arşi, şocante”, a spus Andra, potrivit spynews. ro.
Andra Marin, supravieţuitoarea de la Colectiv, a scris câteva rânduri pe Facebook, preluate de gandul.info, imediat după tragedie, în care le mulţumeşte celor care au susţinut-o:
„In primul rând vreau sa va multumesc din tot sufletul pentru mesajele si telefoanele de încurajare. Nu va puteţi imagina cât bine îmi fac simplele mesaje cu „sa te faci bine” etc. Va multumesc enorm!
In al doilea rând vreau sa spun ca inca sunt in stare de soc, dar nu imi dau seama dacă sunt in starea asta din cauza incendiului sau din cauza ca inca mai trăiesc, nu am arsuri grave , (chiar dacă simţeam tricoul topindu-se pe mine) si am ieşit de acolo doar cu zgârieturi, par ars si dureri insuportabile de oase. Dar sincer asta este un nimic pe lângă victimele din seara aceea. Si ma simt mai norocoasa ca niciodata.
Nu stiu cine m-a scos de sub Mulţimea de oameni dar pot sa-l numesc un înger! Stiu ca suna exagerat, dar in seara aceea am avut parte de o minune! Dumnezeu a fost cu mine.
Stiu ca probabil par penibila cu acest mesaj, dar am simţit o mare nevoie de a-l scrie.
Ma gandesc cu teama ca oameni buni, oameni care puteau schimba viitorul au murit. Inca vad imaginile, vad persoanele care cu doar cateva minute erau vesele si prietenoase, apoi brusc toti eram in pericol, in iad, si in momentele alea, am incercat sa ne ajutam chiar daca in panica aceea oamenii nu mai erau oameni si se luptau ,se calcau in picioare…
Mai am multe de spus, dar mai bine raman nespuse, chiar daca merita sa fie auzite.
In final mai am doar de spus sincere condoleante persoanelor care si-au pierdut prietenii, copiii sau fraţii in acest accident banal. Sincere condoleante familiilor chitaristilor trupei Goodbye to gravity, si însănătoşire grabnica celorlalti membrii ai trupei si celor care au supravietuit si acum sunt in stare gravă sau nu in spitale.
30.10.2015, ziua in care noi am văzut si am simtit iadul
30.10.2015. ziua cand m-am nascut din nou, ziua in care am aflat ca sunt puternica…”.
