ROMÂNIA CURATĂ Gabriel Oprea: manual de impostură în societatea românească | Cum a ajuns aghiotantul lui Cozma la masa Puterii

Biografia omului momentului, Gabriel Oprea,  lasă să se întrevadă ce e mai urât în politica şi societatea românească. S-a născut într-o comună din Ilfov, dar nimeni nu îşi ameinteşte de el. A făcut şcoala de ofiţeri la Sibiu, dar niciun coleg nu l-a remarcat. A ajuns general cu patru stele, fără să fi făcut ceva memorabil pentru Armată. A ajuns doctor în Drept (cu plagiat?), fără vreo contribuţie în plan academic. Şi-a creat un partid plin de “refugiaţi” de pe la alte partide, dar cu ţinta de 1 milion de membri. A ajuns până în poziţia de vicepremier, fără să facă nimic concret pentru ţară. Aceasta este pe scurt biografia unui om, care a ajuns să facă jocurile pe piaţa politică dâmboviţeană, cu un partid care nu a avut niciodată curajul să meargă singur în alegeri.

Începuturile

O anchetă jurnalistică a reporterilor de la România liberă scotea la iveală faptul că Gabriel Oprea s-a născut pe 1 ianuarie 1961, în comuna Fundulea – Ilfov, însă nici primarul şi nici localnicii nu îşi aminteau mai nimic de viitorul general.

Misterul continuă şi 20 de ani mai târziu, când Oprea se înscrie la Şcoala de Ofiţeri din Sibiu, pe care o termină în 1983, însă la cea mai neinteresantă dintre arme – Intendenţa (aprovizionare). Şi aici informaţiile despre el sunt la fel de vagi, iar pentru colegii săi este un necunoscut.

Potrivit CV-ului oficial, după absolvirea Şcolii de ofiţeri, Oprea se angajează direct la Ministerul Apărării Naţionale, pe postul de economist (1983-1990), perioadă în care se înscrie la Facultatea de Drept din Bucureşti (1985-1990), la cursuri fără frecvență (înainte de 90, pentru a face Dreptul la FF aveai nevoie de recomandări de cadre solide – n.r.), după care activează ca ofiţer de justiţie militară.

Amnezie de 8 ani în CV. Aghiotantul lui Cozma?

Prima controversă: în CV-ul lui Oprea postat pe site-ul MAI nu se face nicio menţiune pentru perioada 1993-2001.

Recent, Miron Cozma dezvăluia faptul că în acea vreme Oprea era subalternul lui şi “îi căra gemantanul”, după ce îl pusese vicepreşedinte la formaţia Jiul Petroşani, echipă de fotbal finanţată generos de sindicatele din Valea Jiului. O fotografie din 1996 confirmă prezenţa lui Oprea în preajma lui Cozma.

Tot acum, Gabriel Oprea se implică şi în tranzacţii imobiliare cu terenuri în unul dintre cele mai râvnite locuri din România – judeţul Ilfov. Din 1993, datează primele achiziţii de terenuri făcute de Oprea, ajutându-l să strângă o avere frumoasă. În prezent, el are 9 case şi 7 terenuri în Bucureşti, Pipera, Mangalia, Venus şi Predeal, două maşini, bijuterii de 10.000 de euro, tablouri şi alte bunuri de valoare de 50.000 euro. Numai din chirii, familia Oprea câştigă peste o jumătate de milion de lei anual.

În presă au circulat informaţii, că Oprea ar fi făcut afaceri printre alţii cu Dorin Cocoş şi Elena Udrea.

Ascensiunea

Brusc, în anul 2001, Gabriel Oprea apare cu gradul de general, după ce în anul anterior susţinuse teza de doctorat la Facultatea de Drept din Bucureşti, iar în 1997 a absolvit Colegiul Naţional de Apărare. Nu este foarte clar cum a primit Oprea gradul de general maior de Justiţie militară.

De acum, treptele carierei sunt din ce în ce mai uşor de urcat. Citim din acelaşi CV: general activ de justiţie militară (2001-2003), secretar de stat, director la Rezervele Statului (2001-2002), prefect de Bucureşti (2002-2003), se înscrie apoi în PSD şi este numit ministru delegat pentru administraţie publică în MAI (2003-2004), deputat (2004-2008), ministru de Interne (2008-2009).

Se retrage din PSD în 2009, iar în anul următor înfiinţează UNPR şi devine ministru al Apărării (2009-2012) şi apoi vicepremier din 2012 până în prezent.

În paralel, în 2000 este decorat de Emil Constantinescu şi apoi de Ion Iliescu în 2002, pentru ca în 2003 să primească a doua stea de general. A treia stea vine în 2008, în urma unui decret al lui Băsescu, care apoi îi acordă şi a patra stea de general.

De la înfiinţare, UNPR se transformă într-un partid refugiu pentru tot felul de politicieni, cum ar fi resturile de la PP-DD, sau cu probleme penale: Şerban Mihăilescu (Miky Şpagă), Monica Ridzi, primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, senatorul Lucian Iliescu, deputatul Marin Anton, senatorul Marius Isăilă, deputatul Titi Holban, Valerian Vreme (deputat, fost ministru) etc.

Ascensiunea lui Oprea se bazează şi pe relaţii de rudenie, el fiind nasul unui dintre copiii lui Victor Ponta. Momentul de ”maxim” al carierei politice de până acum a lui Gabriel Oprea a scurta perioadă în care a asigurat funcția de premier interimar, în această vară, când Ponta se trata în Turcia. A fost perioada în care s-a ”remarcat” prin promovarea pensiilor speciale și a altor privilegii pentru militari și demnitari.

Plagiat de renume dâmboviţean

La fel de prolifică este şi ascensiunea “didactică”. În anul 2000, Oprea obţine titlul de doctor la Facultatea de Drept în domeniul Procedurii Penale. În perioada 2000 – 2002, Oprea apare ca director adjunct al Colegiului Naţional de Apărare, unde de altfel este şi profesor, precum şi vicepreşedinte al Fundaţiei Colegiului Naţional de Apărare.

Din 2002, este conducător de doctorat la Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, iar în anii 2003 – 2005, a fost membru în Comisiile de Specialitate ale Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare – Comisia de Ştiinţe Militare, Ordine Publică şi Siguranţa Naţională.

Toată cariera de “doctor” se năruie în 2015, când mass-media dezvăluie faptul că Oprea a plagiat în lucrarea sa de doctorat (cu titlul Procedura plângerii prealabile) susţinută în 2000 la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti.

Oprea va fi însă “albit” de Consiliul Naţional de Etică din subordinea Ministerului Educaţiei, care a concluzionat că nu e vorba de plagiat în lucrarea vicepremierului.

Acuzaţii de plagiat sunt aduse şi în cazul unor doctorate coordonate de Oprea, printre care cele semnate de Bogdan Licu (adjunctul procurorului general), primarul de la sectorul 2, Neculai Onţanu, sau Loredana Radu (avocata lui Victor Ponta).

Culmea plagiatului a fost atinsă când Oprea a coordonat lucrarea de doctorat susţinută de fosta lui secretară Adela Loredana Popescu. Întâmplător sau nu, Adela Popescu a primit şi ea două decoraţii de la Traian Băsescu, iar Iohannis i-a acordat în 2015 cea mai înaltă distincţie în stat – “Steaua Romaniei”.

Începutul sfârşitului

Moartea poliţistului Bogdan Gigină, căzut într-o groapă cu motocicleta în timp ce se grăbea să facă loc maşinii în care se afla Gabriel Oprea a produs o adevărată revoltă în rândul societăţii civile. Nu şi al televiziunilor, unde majoritatea a încercat să banalizeze gravitatea evenimentului. Chiar şi marile sindicate ale poliţiştilor îl susţin, unii lider închinându-i adevărate ode. Numai presiunea publică pare să-l fi determinat în sfârşit pe Iohannis să-i ceară demisia. Sute de oameni au ieșit în stradă indignați de prezența acestui individ în fruntea guvernului și a ministerului de Interne. București, octombrie 2015 – Oprea rezistă.

sursa: romaniacurata.ro