Aeronava implicată în accidentul aviatic din munții Apuseni la începutul anului 2014 s-a confruntat cu un givraj sever la nivelul carburatoarelor, ceea ce a determinat oprirea motoarelor, a declarat, luni, într-o conferință de presă, Eugen Suciu, investigator în cadrul Centrului de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile /CIAS/ și unul dintre membrii echipei de investigare, anunță agerpres.ro
„Aeronava trebuia să zboare la nivel de zbor 120, cu o viteză de 120 de noduri, la o altitudine de 3.600 de metri. Trebuia ca aeronava să urmeze o cale aeriană. Există un moment în care comandantul de echipaj comunică controlorului de trafic faptul că se confruntă cu niște probleme de givraj /strat de gheață sau de chiciură care se depune pe vreme rece, n.r./, dar fără să a declara stare de urgență. Aceste probleme de givraj au generat faptul că nu a urcat aeronava până la nivelul 110. La ora 14,35 pe radarul de control al controlului de trafic s-a declanșat alarma, ceea ce înseamnă că aeronava evolua sub altitudinea minimă de siguranță, în zonă. Controlorul de trafic a luat legătura cu aeronava, i-a cerut încă o dată comandantului, comunicându-i starea de alertă, să crească altitudinea de zbor a aeronavei. La 14,42, comandantul comunică controlului de trafic că va coborî la 8.000 de picioare, ceea ce înseamnă aproximativ 2.400 de metri și va intra în legătură cu Centrul de Informare al zborului București. (…). În momentul în care a luat o asemenea decizie, aeronava nu va mai beneficia de control radar și pilotul își asigură responsabilitatea siguranței siguranței aeriene. Asta se întâmpla după ce avionul trecuse de Carpații Meridionali. Pe parcursul acestui zbor aeronava s-a confruntat cu un givraj nu la nivelul structurii, ci la nivelul carburatoarelor motoarelor, ceea ce a afectat puterea dezvoltată de motoare. Singura persoană care are toate datele și este îndreptățită să ia decizii este comandantul echipajului. Operatorul nu are dreptul să sugereze comandatului echipajului vreo soluție. La momentul în care aeronava a traversat Carpați Meridionali s-a confruntat cu un givraj mediu la nivelul carburatoarelor. Trecerea Carpaților Meridionali s-a făcut deasupra plafonului, iar în momentul în care s-a apropiat de Apuseni, givrajul s-a accentuat”, a afirmat Suciu.
Potrivit realizatorilor raportului final, documentul conține 158 de pagini, dintre care 127 de pagini conțin raportul propriu-zis și alte patru anexe de 31 de pagini.
Două persoane au decedat și cinci au fost rănite după ce aeronava în care se aflau, de tip BN 2, a căzut în 20 ianuarie 2014, într-o zonă împădurită din Apuseni, la peste 1.400 de metri altitudine. Cele șapte persoane aflate la bordul aeronavei, doi membri ai echipajului și cinci persoane din echipa medicală, se deplasau la Oradea pentru o operație de prelevare de organe pentru transplant. Cauza morții pilotului Adrian Iovan a fost șoc traumatic și șoc hipotermic, consecință a unui politraumatism și expunerea la temperaturi scăzute. Aurelia Ion, în vârstă de 23 de ani, a decedat, potrivit specialiștilor de la Medicină Legală Alba, ca urmare a mecanismului combinat de expunere la temperaturi scăzute și tulburări de dinamică respiratorie, consecința unui traumatism cervico-toracic.
Procurorii Secției parchetelor militare au audiat, până în prezent, în dosarul accidentului aviatic din Apuseni trei părți civile și 206 martori — persoane de la Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor Interne, STS, MApN, Ministerul Sănătății Publice, ROMATSA, spitalele județene din Alba, Bihor și Cluj , Spitalul Municipal Beiuș, Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Clinic „Sf. Maria” București, Agenția Națională de Transplant, Școala Superioară de Aviație Civilă, pădurari, salvamontiști, săteni din comunele Horea, Albac, Poiana Horea și Beliș.
Procurorii nu au pus sub acuzare vreo persoană, fiind începută urmărirea penală in rem pentru săvârșirea infracțiunilor de neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă și nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă și neglijență în serviciu.
Producătorul motoarelor avionului a menționat că nu a detectat anomalii tehnice care să indice afectarea puterii motoarelor în condițiile de testare, se arată în declarația provizorie privind investigația accidentului de aviație publicată luni de Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile.
