Scrisoare deschisă Zeci de profesori, cercetători, artiști și preoți cer abrogarea Legii „antilegionare” | Pe baza ei vom avea din nou deținuți politici. Nu suntem un popor de „bandiți”

2336
6
phpThumb_generated_thumbnailjpgUn grup de profesori, artiști, scriitori, cercetători dar și preoți, a redactat o scrisoare deschisă adresată Președintelui României, Guvernului, Parlamentului dar și Avocatului Poporului.
Prin acest demers, semnatarii au dorit să atragă atenția asupra „riscurilor pe care le generează promulgarea Legii 217/2015, o lege de inspirație stalinistă, o lege neconstituțională, discriminatorie și abuzivă”.
Semnatarii scrisorii afirmă că această lege are potențialul de a crea noi deținuți politici.” Pe baza ei vom avea din nou deținuți politici, ca în anii ’50 ai secolului trecut, vor fi arestați din nou oameni nevinovați, la fel ca în timpul totalitarismului comunist”.
Aceștia susțin că rolul unei legi nu este de a rescrie istoria, de a interzice memoria sau libertatea de expresie.
„Rolul unei legi nu este să rescrie istoria. Cu atât mai mult, o lege nu poate să interzică memoria, să îngrădească libertatea de exprimare și de evaluare în domeniul culturii naționale. Legea 217 reîntemeiază instrumentele de presiune și cenzură, la fel ca în timpul regimului comunist”, se afirmă în scrisoare.
Iată textul integral
Noi, profesori universitari, artiști plastici, scriitori, cercetători, doctoranzi în domeniul literelor, artei și științelor umane, membri și colaboratori ai Fundației „Credință și Creație”, reuniți la Mănăstirea Putna cu ocazia colocviului „Etica memoriei” (20-23 august 2015), atragem atenția asupra riscurilor pe care le generează promulgarea Legii 217/2015, o lege de inspirație stalinistă, o lege neconstituțională, discriminatorie și abuzivă.
Ea nu răspunde unei nevoi sociale, în schimb instituie delictul de opinie. Pe baza ei vom avea din nou deținuți politici, ca în anii ’50 ai secolului trecut, vor fi arestați din nou oameni nevinovați, la fel ca în timpul totalitarismului comunist. Cine își arogă dreptul de a stabili că o părere critică sau o judecată de valoare exprimate cu referire la o persoană, la un popor sau la o altă cultură reprezintă „ură rasială”? Cu ce drept atașamentul față de valorile naționale, față de tradiția și identitatea proprie ar putea fi echivalate de cineva cu promovarea „superiorității unei rase” sau „incitarea la xenofobie”?
Rolul unei legi nu este să rescrie istoria. Cu atât mai mult, o lege nu poate să interzică memoria, să îngrădească libertatea de exprimare și de evaluare în domeniul culturii naționale. Legea 217 reîntemeiază instrumentele de presiune și cenzură, la fel ca în timpul regimului comunist. Prin litera ei, sunt incriminate personalități pentru apartenența lor ideologică. Trebuie știut însă că, în Constituția României, niciun cetățean nu este discriminat pe motiv de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau origine socială.
În orice democrație autentică, oricare cetățean are dreptul să-și exprime ideile și oricine le poate combate, uzând tot de dreptul la libera exprimare.
Noi pledăm, prin urmare, pentru libertatea memoriei, pentru posibilitatea de a cerceta din punct de vedere științific trecutul, fără autocenzură, fără teama că „promovăm” persoane sau personalități care au trăit înaintea noastră.
Nu suntem un popor de „bandiți”, „fasciști”, „legionari” sau „xenofobi”, cum ne-a calificat totalitarismul comunist, regim vinovat de atâtea crime. Astfel de false etichete le-au fost aplicate, în timpul comunismului (regim calificat în mod oficial drept „ilegitim și criminal”), unora dintre marii intelectuali interbelici, care constituiseră adevărate modele culturale pentru generații întregi și care, din punct de vedere spiritual, au influențat benefic societatea noastră, în întreaga ei evoluție.
În cadrul Fundației „Credință și Creație” – și în jurul ei – suntem oameni iubitori ai literelor, artei și culturii românești și universale, adepți ai unui umanism autentic și respingem orice extremism și orice violență – de oriunde ar veni ele –, ca și răsturnarea ordinii constituționale.
Solicităm, în consecință, abrogarea Legii 217/2015, ca fiind antidemocratică și generatoare de nedreptăți, punând în pericol armonia socială.
Alături de noi, inițiatorii acestei scrisori, au aderat – și pot să adere în continuare la această solicitare – asociații, semeni de-ai noștri, oameni cu demnitate, onorabilitate și respect pentru libertatea de opinie.
1. Teodora Stanciu – Președinte Fundația „Credință și Creație”
2. Silvia Radu Oprea – sculptor
3. Vasile Spiridon – profesor universitar
4. Gheorghiță Geană – profesor universitar
5. Doina Emilia Mândru – istoric de artă
6. Horea Paștina – pictor
7. Sorin Lavric – conferențiar universitar
8. Ioan Totu – regizor de film
9. Lucia Cifor – profesor universitar
10. Cristina Cojocaru – cercetător drd. în Istoria Artei
11. Delia Voicu – cercetător Institutul Diplomatic Român
12. Cristina Irimia – redactor de carte
13. Adrian Alui Gheorghe – scriitor
14. Ioana Diaconescu – scriitor, cercetător
15. Ioana Beldiman – conferențiar universitar
16. Raluca Naclad – profesor
17. Adrian G. Romila – profesor doctor
18. Cornel Ungureanu – profesor universitar
19. Oana Georgiana Enăchescu – jurnalist
20. Andrei Ionescu – profesor universitar
21. Costion Nicolescu – scriitor
22. Eugenia Bojoga – conferențiar universitar
23. Dan Iacob – scriitor
24. Doina Modola – critic de teatru
25. Dumitru Pintea – preot
26. Marian Dragomir – inginer constructor
27. Mihaela Dragomir – biolog
28. Dr. Alexandru Bogdan Voiculescu – conferențiar universitar
29. Dr. Elvira Voiculescu – conferențiar universitar
30. Lucia Toader – jurnalist
31. Simona Ivanciu – profesor
32. Dr. Viorel Voiculescu – medic
33. Dr. Vlad Voiculescu – medic
34. Haralambie Șerb – profesor doctor
35. Doina Șerb – profesor
36. Victoria Uleia – economist
37. Amalia Tilici – profesor
38. Anca Iordănescu – istoric
39. Dr. Dan Băltărețu – medic
40. Despina Băltărețu – economist
41. Ana Palabă – profesor
42. Steliana Palabă – profesor
43. Trandafira Cojocaru – sculptor
44. Dumitru Cojocaru – sculptor
45. Nicoleta Zagura – lector universitar
46. Elena Dulgheru – critic de film
47. Liviu Răileanu – inginer
48. Elena Răileanu – jurist
49. Ioana Popescu – antropolog
50. Mariana Munteanu – economistă
51. Costea Munteanu – economist
52. Anca Sârbulescu – editor
53. Mihai Horea – student
54. Maria Nicolescu – om de afaceri
55. Mihai Sârbulescu – pictor
56. Teodora Coltofean – pictor
57. Luminița Teodorescu – medic
58. Nicoleta Sturzu – fizician
59. Dinu Mihalcea – preot
60. Ileana Mihalcea – profesor
61. Daniel Suceavă – cercetător
62. Eduard Mircea Uzunov – galerist
63. Ioan Bejan – preot
64. Eduard Vlad – teolog
65. Elena Petcu – avocat
66. Mihai Iulian Petcu – avocat
67. Mihai Melehat – pictor
68. Nicolae Ovidiu Pica – om de afaceri
69. Viorel Catană – conferențiar universitar
70. Maria Catană – profesor
71. Adriana Boghiu – avocat
72. Emil Ene – galerist
73. Ioan Cătălin Stancu – preot
74. Adriana Florina Stancu – învățătoare

6 COMENTARII

    • De ce nu conduce un roman toata masoneria ?….de ce nu sunt romanii piua I-a la chestia asta ?
      Raspunsul e simplu: ca sa conduci masoneria iti trebuie creier in cap, nu tărâţe, romanii sunt buni la carcoteli, NU la pus mintea la contributie.

Comentariile sunt închise.