In Romania zilelor noastre, nu exista nicio prevedere legala care sa te oblige sa te uiti la televizor. Si nici macar sa detii un astfel de aparat, din moment ce iti platesti taxa TV odata cu factura la energie. Insa, daca esti seful statului, lucrurile se schimba radical. Pentru ca, practic, se subintelege ca in fisa postului presedintelui Romaniei se inscrie si la racordarea la realitatile cotidiene.
Numai ca, spre stupoarea chiar a celor mai apropiati oameni ai sai de la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis refuza sa aiba televizor in biroul prezidential. Si dupa ce ca nu se uita la televizor – la niciun program, nici macar la posturile nemtesti RTL sau Pro Sieben –, presedintele nu asculta nici posturile radio si nu citeste nici ziarele. In plus, nu primeste nici macar „monitorizarea negativa” pe care, de exemplu, predecesorul sau o cerea cu prioritate. In schimb, Iohannis se bucura sa primeasca doar raportul cu stirile care il pun intr-o lumina pozitiva. Iar pe langa aceasta autoizolare informationala, in care singura bresa este accesarea facebook-ului, mult mai grav este blocajul spre care, prin pasivitatea sa, seful statului impinge intreaga activitate a Administratiei Prezidentiale. Si asta pentru ca, desi a trecut atata amar de vreme de la instalarea sa in functie, Iohannis nu a semnat inca declaratiile de loialitate a mai mult de jumatate din angajatii Administratiei Prezidentiale. Ceea ce devine o problema tot mai grava, atat din punct de vedere uman, cat si legal.
Liniste si pace
Celor din anturajul prezidential le este deja clar ca nimeni si nimic nu mai poate strica „feng shui-ul” din biroul sefului statului. Unde este liniste si pace. Ce-i drept, doar dupa ora noua fara un minut (nici mai mult, nici mai putin!), dimineata, cand fostul edil al Sibiului cere prezenta functionarilor. Un obicei de care, probabil, nu s-a dezbarat de pe vremea cand conducea primaria oraselului de pe Cibin. Iar despre faptul ca Iohannis nu vrea televizor in birou s-au nascut deja nenumarate legende, fiind deja oameni de la Palatul Cotroceni care au ajuns sa incline spre varianta ca presedintele ar incerca astfel sa evite monitorizarea sa. Mai ales ca nu are nici vreun aparat de radio. Numai ca, in acest ritm, urmeaza sa mediteze cat de curand in intuneric, pentru ca si aparatele de iluminat pot ascunde tehnica de inregistrare audio-video.
Doar de bine
De asemenea, o alta ciudatenie de la Palatul Cotroceni este livrarea catre seful statului doar a „monitorizarii pzoitive” a activitatii presedintelui. Adica, daca apare vreo stire de bine despre Klaus Iohannis sau sotia acestuia, seful statului va primi pe bioru continutul acesteia. Daca nu, nu! Si mai interesant este ca s-a dat interzis la „monitorizarea negativa” in conditiile in care, de exemplu, Traian Basescu era recunoscut nu doar ca urmarea emisiunile nocturne de la televizor in care era criticat, dar cerea in fiecare dimineata, cu prioritate, stirile negative. Asta nu inseamna musai ca l-a si ajutat la ceva, dar, vorba aceea, gestul conteaza! Si cel putin nu poate avea vreodata scuza ca nu a fost bine informat din surse alternative.
Nici afara, nici confirmati
Acum, pana la urma s-o lamuri si misterul de ce nu vrea sa se uite Klaus Iohannis la televizor. Pana atunci insa, mai important ar fi sa se rezolve, indiferent sub ce formula, situatia contractuala a sutelor de angajati de la Administratia Prezidentiala. Care, ca sa poata lucra aici, sunt obligati sa semneze o declaratie de loialitate fata de seful statului aflat in functie si care trebuie sa poarte si semnatura acestuia. Numai ca, din luna decembrie si pana acum, Klaus Iohannis nu a semnat pentru confirmare nici macar jumatate din aceste declaratii, desi aceasta trebuia sa se intample in cel mult 30 de zile. Astfel ca sute de angajati, reprezentand peste jumatate din personalul de la Palatul Cotroceni au o situatie incerta acum. Pentru ca, legal vorbind, daca seful statului nu le semneaza personal declaratia, ei ar trebui dati afara. Numai ca toti acestia nu au primit nici avizul negativ! Asa ca, la o adica, pot veni oricand inspectorii Curtii de Conturi, care vor constata ca, de peste jumatate de an, atatea sute de oameni si-au primit salariile cel putin undeva la marginea legii. Asta pana se hotaraste si presedintele daca ii da afara sau ii confirma pe posturi, decizia fiind strict a sa.