POZIȚIA ROMÂNIEI LA JAI: Nu acceptăm cotele obligatorii și nu putem găzdui mai mult de 1705 refugiați | În caz de nevoie, România va susține finaciar, dar și cu tehnologie și logistică statele care se cofruntă cu un val imigraționist!

Poziția României la Reuniunea JAI de la Bruxelles este una clară și fermă: vicepremierul și ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, va sublinia, și în fața liderilor UE, faptul că țara noastră nu poate primi mai mulți imigranți decât cifra care a fost stabilită anterior, adică 1705 refugiați.

Acesta este angajamentul pe care România și-l poate lua în acest moment. Nicidecum nu se poate discuta despre o suplimentare cu 120.000 de imigranți, așa cum ar dori Uniunea Europeană, adăugați la cei 40.000 care au fost deja acceptați prin discuțiile anterioare purtate la Bruxelles.

La Consiliul JAI care are loc astăzi la Bruxelles, nu s-a discutat despre cotele obligatorii de refugiați, ci s-a dorit a fi mai mult o discuție de principiu în care țările membre UE să-și dea un prim acord și să-și expună o părere vizavi de potențialul de relocare. Concluziile Reuniunii JAI vor fi însemnate și rediscutate abia pe 8 octombrie, la următoarea Reuniune JAI de la Luxemburg, au declarat pentru Nasul TV, surse din cadrul Consiliului.

Potrivit sursei citate, poziția României va fi și una de susținere a țărilor UE, dar și de a veni în ajutorul refugiaților în același timp. Asta prespune că la nevoie, țara noastră va fi dispusă să-și consolideze susținerea față de statele UE care se confruntă cu o avalanșă de imigranți. Astfel, pe principiul solidarității, s-ar putea mări contribuția finaciară, dar și aportul de tehnologie și logistică necesare statelor respective.

Tot astăzi, Germania a susținut că la ei în țară au venit, zilnic, aproximativ 13.000 de imigranți și din această cauză, oficialii consideră că, în acest moment, se impune un caracter urgent. Astfel, se dorește punerea în aplicare a procedurii de urgență care presupune controalele la frontieră. Nemții se folosesc, practic, de codul procedurilor care prevăd că în situații de criză pot fi impuse controalele la granițe.

Tot în cadrul Reuniunii, vicepremierul Bulgariei, Meglena Kuneva, a încercat, printr-un discurs, să forțeze intrarea în Schengen pe fondul crizei refugiaților, folosindu-se și de numele României, asta pentru că, după cum se știe, România și Bulgaria au fost analizate „la pachet” de fiecare dată când s-a luat în discuție Aderarea la Spațiul Schengen. Evident, pentru liderii europeni, această chestiune nu constituie un subiect în momentul de față.

Așadar, având în vedere că la Reiuniunea JAI de astăzi nu s-a discutat de „cotele obligatorii”, ci doar s-a luat act de poziția fiecărui stat membru UE, o concluzie va fi creionată și, cel mai probabil, bătută în cuie, abia la Consiliul JAI din data de 8 octombrie.