646x404Capitala României are peste 1,9 milioane de locuitori şi este un adevărat furnicar de oameni, de maşini, de poveşti. Legenda lui Bucur e doar o legendă, dar puţini sunt cei care ştiu că viaţa celui mai mare oraş al României a început în urmă cu mai bine de 600 de ani.

Prima filă din istoria Bucureştiului a fost scrisă în urmă cu mai bine de şase secole, atunci când în apropiere de actualul Centru Vechi al Capitalei a fost ridicată, cu bolovani de râu din Dâmboviţa, o fortificaţie din care paznicii vegheau asupra carelor cu peşte ce treceau zi de zi prin această zonă.

„În anii 1370-1380 se pun bazele unui turn, punct de pază în vremea aceea, care marca o întretăiere de drumuri comerciale. Erau două drumuri importante pe care comercianţii circulau cu care pline cu peşte. Pentru că erau o mulţime de hoţi, la intersecţia acestor drumuri s-a luat decizia să se ridice această fortificaţie“, povesteşte istoricul Dan Falcan despre începuturile Bucureştiului.

Turnul era un punct de reper al comercianţilor vremii, locul în care poposeau toţi cei care obişnuiau să trăiască de pe urma comerţului, aici desfăşurându-se şi cele mai importante tranzacţii ale vremii. Astfel, pe măsură ce oamenii s-au adunat în jurul turnului, construindu-şi aşezări lângă acesta, Bucureştiul a început timid să prindă contur. Primul document în care Bucureştiul este menţionat îi aparţine lui Vlad Ţepeş, în anul 1459, fiind un act prin care domnitorul confirma o donaţie făcută unor mici feudali.

PRĂVĂLIILE BUCUREŞTIULUI

Imediat după stabilirea reşedinţei domneşti la Bucureşti, evoluţia oraşului a fost una cu adevărat impresionantă. În documentele de secol XV a rămas consemnat faptul că suprafaţa oraşului se dublase, apărând noi zone ocupate de meşteşugari.

627x0w

În urmă cu sute de ani, în zona numită azi Sfântul Gheorghe se găseaua cuptoarele meşterilor fierari, în timp ce în zona cuprinsă între Piaţa Unirii şi Colţea se găseau cuptoarele meşterilor olari, iar tăbăcarii se stabiliseră de-a lungul Dâmboviţei. În partea de nord a Curţii Domneşti se găseau negustorii, cojocarii şi croitorii. „În jurul Curţii Domneşti au apărut şi primele prăvălii, era centru comercial acolo“, precizează istoricul Dan Falcan

Citeste articolul integral pe adevarul.ro