Unde ajung banii pe care şoferii îi plătesc ca taxă de pod? În bugetul pentru drumuri şi autostrăzi? Un fost director din CNADNR, Liviu Costache, susţine că mulţi dintre ei au intrat în buzunarul angajaţilor, iar şoferii care au plătit, de-a lungul anilor, taxe de pod peste Dunăre la Giurgiu, Feteşti sau la Giurgeni – Vadu-Oii au fost păcăliţi, primind bonuri fiscale false.
Metoda a fost descoperită comparându-se imaginile de la camerele de supraveghere, pe care pot fi identificate numerele de înmatriculare ale maşinilor, cu înregistrările din sistemul CNADNR, unde plăţile nu se regăsesc. Situaţia a fost semnalată fostului ministru al Transporturilor, Dan Şova, însă, susţine un alt director supendat din Companie, Alin Goga, mulţi dintre angajaţii care au fost găsiţi vinovaţi lucrează încă în companie. Compania de autostrăzi a încasat anul trecut echivalentul a aproape 37 de milioane de euro din taxele de pod peste Dunăre. Veniturile din taxele de pod reprezintă aproximativ 10% din totalul sumelor încasate anual de Compania de autostrăzi.
Metoda prin care unii dintre angajaţii CNADNR îşi băgau în buzunare banii din taxa de pod era una simplă. Şoferii plăteau taxa, dar primeau un bon fiscal emis de o casă de marcat „adusă de acasă”, care nu era în sistemul companiei de autostrăzi.
Cei care au făcut controlul au comparat imaginile de pe camera de supraveghere din staţia de taxare cu datele din sistem şi au constatat că la ora la care apăreau şoferi ce plăteau taxa de pod, în sistem nu fuseseră emise bonuri fiscale. Totul se întâmpla în ajun de Anul Nou în 2013.
Un control făcut timp de 24 de ore a stabilit că zeci de angajaţi de la cele trei staţii de taxare – Giurgiu, Feteşti, Giurgeni-Vadu Oii – şi-au băgat în buzunare, într-o zi, zeci de mii de euro.
Liviu Costache, fost director comercial şi director general la CNADNR, a explicat cum se furau banii din taxa de pod la Giurgiu.
Într-o înregistrare video din 30 decembrie 2013, ora 12:57, la punctul de trecere a frontierei Giurgiu, artera 7, se vede cum un şofer primeşte un bon fiscal de la ACI (Agenţia de Control şi Încasare) Giurgiu.
“Noi nu am găsit în sistemul nostru bonuri la aceste ore. Dacă s-a dat bon, s-a folosit o casă similară, dar nu a companiei. Banii ajungeau în buzunarele angajaţilor companiei”, a detaliat, într-un interviu la Televiziunea Publică, fostul director comercial al CNADNR, Liviu Costache.
Informaţia apare şi într-o notă din decembrie 2013, adresată ministrului de la acea vreme, Dan Şova.
„În cel mai grav scenariu, în acest caz poate fi vorba de existenţa unei case de marcat la dispoziţia taxatorului sau de existenţa unor bonuri fiscale false pe care acesta le înmânează conducătorilor auto”, se arată în raportul întocmit de Lucian Calmuş, care la acea vreme era director la Direcţia exploatare a infrastructurii rutiere din compania de autostrăzi.
Informarea, datată la 30 decembrie 2013 şi adresată ministrului de la acea vreme, Dan Şova, vorbeşte de neregulile găsite la Agenţia de Control şi Încasare Giurgiu.
“În data de 30 decembrie 2013, în jurul orei 13.00, domnul Marius Topologeanu, inginer în cadrul serviciului Agenţii, responsabil în acea zi cu monitorizarea activităţii ACI Giurgiu, a observat în timp real o activitate suspectă la staţia 6/artera 7, în sensul că o serie de 4 camioane au fost trase pe banda a doua a arterei, pentru a nu fi citite de sistem numerele de înmatriculare. Pe imaginile video se vede clar cum conducătorii auto coboară, se apropie de cabina staţiei de taxare, dau banii în numerar, primesc restul şi bonul fiscal, însă bonurile nu apar în raportul de încasări. A fost informat şeful Serviciului Agenţii care a cerut telefonic Sefului ACI Giurgiu verificarea taxatorului. (…). În cel mai grav scenariu, în acest caz poate fi vorba de existenţa unei case de marcat la dispoziţia taxatorului sau de existenţa unor bunuri fiscale false pe care acesta le înmânează conducătorilor auto”, se arată în raportul întocmit de Lucian Calmuş, care la acea vreme era director la Direcţia exploatare a infrastructurii rutiere.
Potrivit lui Costache, la staţia de la Giurgeni-Vadu Oii, din peste 30 de oameni, doar 4 oameni nu au furat.
Salariaţii găsiţi vinovaţi în urma controlului au fost sancţionaţi cu 10-12% din salariu timp de 2 sau 3 luni. În puţine dintre cazuri s-a luat decizia desfacerii contractului de muncă.
Despre case de marcat “aduse de acasă” a vorbit, într-un interviu acordat gândul, şi Alin Goga, director adjunct de investiţii al Regionalei din Craiova a Companiei de Autostrăzi, suspendat după ce a apărut într-o emisiune TV în care a reclamat neregulile din instituţie.
“Am un raport de 78 de pagini care a stat pe masa domnului Narcis Neaga (director general al CNADNR – n.n.) şi nu s-a luat absolut nici o decizie. Salariaţii respectivi au furat, apoi au pus banii la loc şi sunt în continuare salariaţi. Cred că oamenii se pot schimba, dar atunci când unii o fac de două ori, de trei de patru ori la rând, încep să mă îndoiesc că se mai schimbă. Şi atunci dacă nu tai răul din rădăcină alţii care sunt corecţi zic ‘uite, ală nu a păţit nimic, ală pleacă 8.000 de lei pe tură’. Apoi pune banii înapoi, el având 1.100 de lei salariu. De unde a pus 9.000 de lei? Şi îi laşi în pace? Suntem la biserică, ăla şi-a recunoscut greşelile şi îi iertăm dom’ne, că noi suntem popi”, a declarat Alin Goga.
Goga spune că sunt nenumărate exemple şi nenumărate agenţii de control şi încasare verificate şi pentru care au fost întocmite rapoarte.
“În rapoarte se spunea că fenomenul fraudei depăşeşte posibilităţile de stopare ale CNADNR-ului. Şi tu ştii lucrurile astea de ani de zile şi nu faci nimic? Credeţi-mă, nu mă bate gândul decât că există o gravă complicitate şi complicitatea aia nu este pe ochi frumoşi. Nu este că sunt eu prieten cu cineva. Este interes. Te protejez ca să îmi dai ceva”, a spus Goga.
Articolul integral îl puteși citi pe gandul.info
