teribilisti

S-a îmbătat prima oară pe la 12 ani!

Spre încântarea nedisimulată a maică-sii:

  • Auzi, dragă, ce-a făcut fi-miu! A băut un litru de vin alb, din ăla sec, l-am găsit ţeapăn de beat acasă! Ăsta-i bărbat de mic, seamănă lu’ tac-su!

Copilul zâmbea, bucuros, vorbele mamei îi confirmau că era pe drumul bun!

La 16 ani a violat o fată, a dus-o cu încă un băiat pe malul gârlei, mai târâş, mai cu promisiuni că nu-i fac nimic dacă-i ascultă. Apoi povestea, indignat:

  • Uite, bre, şi proasta aia, a denunţat la Poliţie, mare brânză, parcă ce i-am făcut!

Şi maică-sa, din umbră:

  • Lasă, mamă, c-o să-i dau nişte bani să retragă declaraţia, dă-o dracului de curvă! Nu te îngrijora tu, că am eu grijă, aşa-s fetele de azi! Nişte putori, numai să facă rău!

Băiatul povestea senin fapta, oricărui voia să-l asculte; nu avea nici o părere de rău, dimpotrivă, era oarecum mândru, mai ales că maică-sa adăuga:

  • V-am spus eu de când era mic că ăsta se face bărbat, nu glumă!

La 18 ani vindea cartofi în Piaţa Obor şi înşela lumea la cântar, dar nu aşa, un pic, ci fără perdea: pregătea saci pe care scria 30 kg şi-năuntru punea numai 25, nimeni nu stătea să verifice. Păcălea şi la rest, se prefăcea că nu i-ai dat banii, tu te scotoceai disperat prin buzunare şi el mai încasa odată.

  • Ce să-i faci, dragă, lumea-i proastă, ce, crezi că alţii-s mai grozavi? Lasă aşa, cădacă eşti cinstit azi mori de foame! Ştie el ce face, că-i mare de-acum!

Tot pe la 18 ani se luă de droguri şi, ca să şi le poată cumpăra, începu să fure: ba câte-un radio din maşinile altora, ba câte-o haină de piele… Într-o zi, disperat, scoase uşa casei din ţâţâni şi-o vându pe nimic!

  • Nu poate băiatul să se mai abţină, asta-i boală, cu drogurile astea nu-i de glumă, să-l vezi cum arată… slab şi trist! De-ţi vine să-i cumperi tu, numai să nu-l mai vezi aşa! Da’ am fost cu el la doctoriţă şi-are de luat tratament.

Acum e prin puşcărie, din ce ştiu! Nici nu mai întreb ce-a făcut, ştiu că e capabil de orice.

Ea se zbate să-l scoată, îi trimite pachete, plăteşte avocaţi.

Se luptă, normal, pentru fiul ei!

  • Ce să-i fac? Să-l las acolo? Destul că tat-su nu vrea să ştie de el! Da’ las’ că iese el, are pe una care-l aşteaptă, s-o însura cu ea, că de-acum e bărbat adevărat!

 

Sursa text / foto: aquiahora.ro

3 COMENTARII

  1. mentalitate pur romanesca de la tara si,nu numai pt progenituri.Mai mult rau le faci decit bine

Comentariile sunt închise.