Ca geolog cu experienţă, mă întreb dacă CNADNR a ţinut cont de particularităţile geologice ale terenului când a proiectat traseul autostrăzii Sebeş-Sibiu. Mai ales că se cunoşteau dinainte problemele de instabilitate ale drumului european E81, în sectorul Apoldu de Sus. Era previzibil că aceleaşi probleme, dar la scară mult mai mare, vor apărea şi pe autostrada A1. Cauzele gravelor probleme geotehnice cu care se confruntă constructorul autostrăzii Sebeş-Sibiu pe sectorul Cunţa-Aciliu sunt de natură geologică, ţinând în special de constituţia litologică a terenului şi de tectonica regiunii. Voi face câteva referiri la aceste cauze, în nume propriu, nu în numele Institutului Geologic al României (IGR), unde lucrez.
Din punct de vedere geologic, terenul se încadrează în formaţiunile sedimentare de pe rama sud-vestică a Depresiunii Transilvaniei, reprezentate la zi prin depozite de vârstă panoniană, cuprinsă în intervalul de timp 2-5 milioane de ani. Aceste depozite, cu grosimi de cca 200 de metri, sunt alcătuite din strate de roci impermeabile (marne şi argile) şi strate de roci permeabile (predominant nisipuri), dispuse într-o alternanţă litologică favorabilă alunecărilor de teren.
Pe sectorul Sebeş-Sibiu, rama depresiunii este afectată de un puternic sistem de falii cu direcţie NV-SE, reprezentând continuarea spre nord-vest a faliei Scara din Masivul Făgăraş, recent cartată în detaliu de geologi de la Institutul Geologic. Cu mai mulţi ani în urmă, am avut ocazia să observ, chiar pe Dealul Aciliu (Bucium de fapt), alunecări de teren cu suprafeţe de desprindere situate pe plane tectonice orientate NV-SE, fapt ce atestă caracterul activ al faliei Scara. De altfel, această falie provoacă alunecarea versanţilor şi pe drumul Transfăgărăşan, în sectorul de pe malul estic al Lacului Vidraru. Fracturi din acelaşi sistem NV-SE sunt responsabile, cel puţin în parte, şi alunecările de teren din Depresiunea Loviştei, în zona Perişani-Titeşti-Boişoara. Este de menţionat şi faptul că în aria Masivului Făgăraş traseul la zi al faliei Scara coincide cu traseul profund al faliei Intramoesice, o falie transcrustală care traversează teritoriul sudic al României pe direcţie NV-SE, foarte activă seismic.
Fracturile NV-SE intersectează în zona Sebeş-Sibiu două sisteme de fracturi mai vechi, unul cu orientare E-V, asociat faliei regionale sud-transilvane de pe marginea nordică a Carpaţilor Meridionali, şi unul cu orientare NE-SV, neasociat unei fracturi majore, dar care afectează atât formaţiunile sedimentare cât şi fundamentul cristalin peste care s-au depus acestea. Cele trei sisteme de fracturi afectează coeziunea rocilor şi măresc permeabilitatea acestora, facilitând infiltrarea apelor de suprafaţă în adâncime şi lateral, pe stratele de roci permeabile retezate de planele tectonice.
Nu ştiu care au fost raţiunile pentru care traseul autostrăzii A1 nu a urmat linia directă de la Apoldu de Jos la Şura Mică, pe la nord de localităţile Amnaş, Mag şi Rusciori, şi a trebuit să facă bucla Aciliu-Sălişte-Cristian, într-o zonă cu geologie atât de frământată. Sunt convins că s-au făcut studii geotehnice, dar acestea oferă doar informaţii locale, desprinse din contextul geologic regional. Studiile geologice descriu contextul şi evidenţiază conexiuni pe baza cărora pot fi anticipate efectele unei intervenţii antropice majore în mediul geologic.
Presupun că CNADNR a examinat şi hărţile geologice publicate de Institutul Geologic. Din păcate, singura hartă geologică care acoperă integral regiunea este la scara 1:200000 şi datează din 1968 (foaia Orăştie). Există şi o hartă geologică din 1993, la scara 1:50000 (foaia Sălişte), care cuprinde şi zona Aciliu, dar aceasta nu este publicată. Hărţi geologice 1:50000 în zonele Cunţa şi Apoldu, ca şi în multe alte zone din ţară expuse hazardului geologic, nu există. România este singura ţară din Europa fără hărţi geologice la zi, şi asta nu din vina geologilor. În aceste condiţii, CNADNR nu avea decât să solicite IGR un studiu geologic de detaliu pe traseul autostrăzii, înainte de a începe execuţia lucrării. Acest lucru nu s-a întâmplat.
Sursa: contributors.ro
Cine este proiectantul sau proiectanții autostrăzilor de la noi.Dacă ceva nu a fost luat bine în calcul proiectantul este vinovat nu constructorul.Am luat la cunoștință ceva similar la autostrada construită de Bechtel care a descoperit grave erori de proiectare ale proiectantului român, tot referitor la structura geologică și regimul apelor subterane.Dacă constructorul străin nu sesiza la timp treaba se lăsa cu un dezastru la un viaduct.S-a refăcut întreaga proiectare, dar cu întârzieri și multe costuri suplimentare.Superficialitatea în materie tehnică încă ne dă bătăi de cap fiindcă marii înaintași cu cincinalul în 4 ani și jumătate și dăi înainte că merge și așa mai are probabil adepți care dețin posturi cheie în proiectări.
Comentariile sunt închise.