Premierul elen Alexis Tsipras se va confrunta marti cu rebelii din propriul partid de stanga, Syriza. Acestia sunt furiosi ca Tsipras a cedat in fata solicitarilor Germaniei privind unul dintre cele mai dure pachete de austeritate solicitate vreodata unui guvern din zona euro.
La doar cateva ore dupa un acord ce presupune ca Grecia sa impuna noi reforme impovaratoare in schimbul unui nou imprumut de 86 de miliarde de euro, au aparut deja indoieli cu privire la capacitatea lui Tsipras de a tine la un loc Guvernul, scrie Reuters.
Termenii impusi de creditorii internationali condusi de Germania, la un summit de urgenta, l-au obligat pe Tsipras sa renunte la promisiunile de a pune capat austeritatii.
El este fortat de noul acord sa taie pensiile, sa creasca TVA, sa reduca drastic cheltuielile. In plus, trebuie ca active ale sectorului public in valoare de 50 de miliarde de euro sa fie vandute sub supervizarea creditorilor internationali si sa treaca intregul pachet de reforme prin Parlament pana miercuri.
Pentru a trece acordul prin Parlament pana la termenul limita, Tsipras va fi nevoit sa obtina voturi din partea partidleor de opozitie, pro-europene, ceea ce ridica semne de intrebare cu privire la soliditatea sustinerii pentru guvernul sau si poate deschide calea unor alegeri anticipate.
Rebelii din partidul sau si partenerul de coalitie de dreapta, partidul Grecii Independenti, au dat de inteles ca nu vor renunta la promisiunile electorale de a pune capat austeritatii care le-au adus victoria in alegerile din ianuarie.
La intalnirea grupului parlamentar Syriza, marti dimineata, s-ar putea decide demiterea a doi oficiali, ministrul Energiei, Panagiotis Lafazanis, si adjunctul ministrului Muncii, Dimistris Stratoulis, pentru ca acestia se opun planului de salvare.
Este posibil sa existe o disputa si in ceea ce-l priveste pe presedintele Parlamentului, Zoe Constantinopoulou, parlamentar radical de stanga, care l-a sfidat pe Tsipras si care poate crea obstacole procedurale acordului, estimeaza sursa citata.
Grecia se afla de mai multi ani intr-o situatie economica precara, creditorii internationali conditionand ajutorul financiar de masuri de austeritate dure.
In urma cu cateva zile, peste 60% dintre greci au votat, intr-un controversat referendum, impotriva unor noi masuri de austeritate. Cu toate acestea, luni, Grecia a ajuns la o intelegere preliminara cu creditorii pe marginea unui nou program de reforme ce implica ani de sacrificii pentru populatie, in schimbul evitarii catastrofei economice.
sursa: ziare.com
Asasinii economici FMI si UE au falimentat cu premeditare Grecia.
Acum au facut un plan de amanetare a Greciei !
Tsipras este doar o marionetă a FMI si UE, cum sunt si cei care distrug Romania de 25 de ani.
„1. Corupţi şi trădători, guvernanţii Greciei din ultimele decenii au creat o datorie publică uriaşă, insuportabilă, nu numai de către poporul grec, ci de niciun alt popor al planetei.
Guvernanţii Greciei nu au creat această datorie singuri ci în complicitate cu cei care le-au pus la dispoziţie sumele uriaşe de bani cu care s-a creat datoria.
Guvernanţii şi complicii lor au fost singurii care au beneficiat de pe urma acestei îndatorări a poporului grec.
2. Niciun cent din sutele de miliarde de euro împrumutate de guvernanţii Greciei de la băncile caracatiţei financiare transnaţionale nu a ajuns la poporul grec. În toţi aceşti ani, în care s-a acumulat datoria publică de 317 miliarde de euro, veniturile bugetului statului grec au fost mult mai mari decât totalul sumelor plătite de statul grec pentru salariile bugetarilor, pentru pensii şi pentru ajutoarele sociale. Statul grec a plătit salariile, pensiile şi ajutoarele sociale exclusiv din banii încasaţi de la poporul grec,
prin sistemul naţional de taxe şi impozite. Aşa cum s-a întâmplat şi se întâmplă şi în România, de fapt. Toţi banii împrumutaţi de guvernanţii Greciei au fost folosiţi pentru achiziţii de bunuri, de lucrări şi servicii, contractate fie de firmele guvernanţilor, fie de firmele controlate de băncile împrumutătoare, la preţuri care le asigură încasarea de profituri uriaşe, suficient de mari încât să aibă şi bani de şpagă, pentru contractarea de noi şi noi împrumuturi. Aşa cum se întâmplă şi în România. Aşa cum se întâmplă şi în
restul Europei şi al lumii.
3. Îndatorarea statelor naţionale determină, implacabil, trecerea acestora sub controlul caracatiţei financiare transnaţionale şi, apoi, folosirea lor pentru preluarea controlului asupra capitalurilor naţionale şi asupra resurselor naturale ale statelor în cauză. În
final, transformarea popoarelor Europei în sclavi ai caracatiţei financiare transnaţionale. Îndatorarea statelor este principala sursă a corupţiei şi a distrugerii moralităţii popoarelor. Dacă nu se iau măsuri radicale de oprire a acestui proces, pe rând, toate popoarele Europei vor fi aduse la situaţia în care se află, acum, poporul grec.
Îndatorarea statelor, aservirea popoarelor de către mafia financiară transnaţională este cea mai mare ameninţare la adresa securităţii şi calităţii vieţii popoarelor Europei.
4. La aducerea Greciei în actuala situaţie au contribuit nu numai guvernanţii ţării şi băncile care au acordat creditele, prin care s-au îmbogăţit guvernanţii Greciei şi corporaţiile bancare, ci şi instituţiile Uniunii Europene, respectiv Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană, precum şi Fondul Monetar Internaţional, aşa-numita „troică”. Acestea au aprobat împrumutarea Greciei din Fondul de Stabilitate al Uniunii Europene, pentru a se rambursa banii băncilor, deşi era evident că poporul grec nu poate suporta austeritatea impusă de troică, şi nu poate rambursa aceste noi credite,
încălcându-se, însă, condiţia impusă prin tratatele constitutive ale Uniunii referitoare la pragul de 60% din PIB.
Soluţia este aceea propusă de mine în proiectul de ţară pentru România, cunoscut sub denumirea de Constituţia Cetăţenilor. Statelor trebuie să li se interzică, prin Constituţie, să se împrumute, cu excepţia stărilor de calamitate, război, asediu etc.. În condiţii normale, statele trebuie să funcţioneze cu bugete echilibrate, astfel încât cheltuielile să nu fie mai mari decât veniturile încasate prin sistemul de taxe şi impozite, aprobat de popor.
Poporul grec, este îndreptăţit să solicite reducerea datoriei la nivelul pragului stabilit prin tratatele constitutive ale Uniunii Europene, de 60%, adică la suma de 107 miliarde de euro şi să reeşaloneze plata acestei sume, în conformitate cu posibilităţile reale ale economiei greceşti.”
(Ec. Constantin Cojocaru)
Asa este! Au vrut sa scape de doua tari surori in ortodoxie si se pare ca vor reusi; macar pina la un punct! Desigur ca aceiasi soarta ii este harazita si Romaniei.
S-a terminat cu lenea, frecatul de menta, evaziunea, pensiile uriase si salariile mari la stat!
Comentariile sunt închise.