ROMÂNIA CURATĂ | Der Spiegel: ”Majoritatea parlamentară din România pregătește ”Răscoala corupților””

Analistul Keno Verseck a publicat în ediția online din 14 iunie a cunoscutei publicații germane Der Spiegel un material dedicat situației politice actuale din România, intitulat  ”Machtkampf in Rumänien: Aufstand der Korrupten” (”Lupta pentru putere în România. Răscoala corupților”. După ce constată că România a ajuns o campioană a anti-corupției în Europa centrală și de sud-est, analistul vorbește despre ”răscoala” pe care o pregătesc corupții. Mai jos puteți citi integral articolul apărut în Der Spiegel, în traducerea Corinei Lefter, voluntar România Curată, care locuiește în Germania.

Ceva remarcabil se întâmplă în România: numeroşi politicieni sunt arestaţi, agenţiile anti-corupţie fiind mai active ca niciodată. Acestor măsuri li se opun social-democraţii care se află la guvernare: ei vor să oprească investigaţiile legale.

În ultimele luni, în faţa unor clădiri de justiţie din Bucureşti părea că s-au instalat tabere permanente.  Procuratura Generală, Înalta Curte şi Direcţia Generală Anticorupţie au fost asediate de zecile de echipamente de transmitere ale televiziunilor, jurnaliştii şi personalul tehnic blocând căile de acces şi intrările.  Era la ordinea zilei să se transmită live noul episod al “Scandalului Anti-corupţie”, respectiv expunerea noilor politicieni corupţi sau oligarhi care erau duşi în cătuşe la audieri.

De fapt, ceva remarcabil se întâmplă în România de ceva vreme: ţara a cărei elită era considerată înainte de neatins a devenit un pionier al luptei anti-corupţie în Europa centrală şi de sud-est. De câteva luni se aude zgomotul cătuşelor pentru politicieni de nivel înalt, precum şi pentru oficiali şi oameni de afaceri. Mulţi dintre cei care erau de neatins sunt acum reţinuţi sau se află în arest la domiciliu – fie că aparţin social-democraţilor – partidul aflat la guvernare – fie că sunt membri ai partidelor de opoziţie precum Partidul Naţional Liberal.

“Un spectacol necesar”

Transmiterea live a arestărilor e văzută de către mulţi politicieni ca fiind “un atac asupra demnităţii umane”. Alina Mungiu-Pippidi, politolog roman care predă la Hertie School of Governance în Berlin şi care oferă consiliere Uniunii Europene pe teme privind anti-corupţia, consideră că acesta este însă un “spectacol necesar”. “Mesajul transmis trebuie să fie că epoca privilegiată în care unii erau deasupra legii a ajuns, în sfârşit, la final”.

Deja anul trecut au avut loc arestări numeroase şi un număr record de 1501 de condamnări privind scandalurile de corupţie. Între timp, un fost prim-ministru, numeroşi foşti miniştri, deputaţi, înalţi oficiali din justiţie şi oligarhi au trebuit să intre la închisoare, şi multora le-a fost confiscată o mare parte din avere. Atât de numeroase sunt cazurile, încât blogger-ul Dan Ionescu a declarat zeflemitor: “Ar fi mult mai uşor dacă Parlamentul şi Guvernul ar fi înconjurate cu sârmă ghimpată”.

Săptămâna trecută, la Direcţia Naţională Anticorupţie, condusă de procuroarea de fier şi fostă jucătoare de baschet în echipa națională Laura Codruţa Kövesi, a fost invitat nimeni altul decât şeful guvernului, Victor Ponta. DNA-ul vrea să îl cerceteze, printre altele, pentru spălare de bani, evaziune fiscală şi falsificare de documente – pe care le-ar fi înfăptuit ca partener la firma de avocatură a prietenului său Dan Şova, care a devenit în cele din urmă ministru şi care, printre altele, a emis facturi fictive pentru servicii care nu au fost efectuate niciodată. Este vorba despre contracte de consultanţă legală pentru două complexe de energie care aparţineau statului.

“Război total împotriva justiţiei”

Pentru elita României aceasta a fost evident picătura care a umplut paharul. Nu numai că Ponta a refuzat să îşi prezinte demisia şi să accepte ridicarea imunităţii sale parlamentare – cea din urmă fiind necesară pentru începerea urmăririi penale împotriva sa – dar majoritatea sa guvernamentală pregăteşte “Răscoala corupţilor”: cu amendamente legislative şi ordonanţe de urgenţă ce ar putea fi promulgate săptămâna viitoare*, lupta împotriva corupţiei ar putea fi pusă în dificultate.

Legislaţia penală urmează a fi schimbată în 22 de cazuri. Printre altele, vor fi prevăzute:

• Abolirea infracţiunii de conflict de interese, de care au fost acuzaţi mulţi politicieni şi oficiali;
• Restricţionarea severă a posibilităţii arestării preventive şi stabilirea unor cerinţe foarte înalte, menite să îngreuneze condamnarea în cazurile de corupţie;
• Posibilitatea de a acuza procurorii de “abuz de putere” şi, în cazul unei achitări, de a-i face responsabili de daunele ce le-au survenit acuzaţilor.

Publicista Ioana Ene Dogioiu numeşte aceasta “un război total împotriva justiţiei”, iar filosoful Andrei Cornea vorbeşte de “o revoltă a escrocilor şi a hoţilor”.

România trece printr-o nouă criză constituţională, precum în vara anului 2012, când Ponta, ca şef al Guvernului a promulgat modificări legislative cu o viteză uluitoare pentru a-l demite pe adversarul său, fostul preşedinte Traian Băsescu – încercare care în cele din urmă a eşuat. Şi de această dată actualul preşedinte, Klaus Iohannis – ales în funcţie în noiembrie anul trecut, este cel mai mare obstacol pentru Ponta: Iohannis declarând atunci când a fost ales că lupta anti-corupţie va fi o prioritate în mandatul său. Aşa cum au arătat-o ultimele luni, susţinerea sa politică necondiţionată pentru Direcţia Naţională Anticorupţie pare a stimula munca justiţiarilor.

“România are nevoie de o nouă clasă politică”

Şi totuşi, Iohannis are puţine competenţe în ceea ce priveşte politica internă. El poate să îl demită pe şeful Guvernului doar atunci când urmărirea penală a început deja, ceea ce nu este cazul în ceea ce îl priveşte pe Ponta, deoarece Parlamentul nu i-a ridicat imunitatea. De asemenea, Parlamentul poate să se impună în faţa dreptului de veto al preşedintelui. Aşa că lui Iohannis nu i-a mai rămas nicio altă opţiune decât să îi ceară premierului demisia. Ca răspuns, Ponta a cerut marţi Parlamentului votul de încredere şi l-a acuzat pe Iohannis de instigare la lovitură de stat.

Politologul Alina Mungiu-Pippidi nu vede în viitorul apropiat o soluţie durabilă pentru actuala criză politică din România. Cu toate că Ponta trebuie să demisioneze, nu există o alternativă la foştii comunişti-actualii social-democraţi. “România nu trebuie să înlocuiască doar câţiva politicieni”, declară Mungiu-Pippidi, “este nevoie în cele din urmă de o nouă clasă politică”.

***

* Nota redacției: Articolul a fost publicat în ediția de duminică, 14 iunie, a Der Spiegel. Modificările aduse legislației penale erau programate a fi discutate și votate în Parlament în această săptămână. La începutul săptămânii, în urma presiunii civice (inclusiv prin proteste în stradă, în mod special la Cluj și București), mediatice și diplomatice intense, Parlamentul a amânat pentru sesiunea din toamnă discutarea și votarea modificărilor aduse legislației penale. 

sursa: romaniacurata.ro