Pe cine nu lași să… ajungă la pușcărie te bagă pe tine | Sau Efectul Fluture cu Victor Ponta, Elan Schwartzenberg și Sorin Blejnar

… în care se arată cum un premier care a fost odată procuror a contribuit cum nici nu se gândea la propria cădere.

L-am găsit pe procurorul care e vinovat de începerea urmăririi penale împotriva lui Victor Ponta. A fost trădat de un om intim foarte apropiat al premierului, cu care se știe de când era copil. A fost pur și simplu un cal troian în viața premierului, care l-a primit la masa lui, la party-urile lui, cu el în piscină sau în excursii în Dubai. A fost lângă el chiar și la întâlnirile cu Udrea. Acum probabil că primul ministru (în funcție) e supărat foc pe el, deși n-o arată. Îl va pedepsi?

Pe când Elan Scwartzenberg risca pentru prima dată pușcăria…

În 2000, Elan Schwartzenberg a fost cercetat pentru acuzatia de neînregistrare în contabilitatea firmei Exclusiv Site Development a sumei de 1.341.808 dolari,urmare a unei plângeri penale în care era acuzat de înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată și trafic de influență de partenerii săi de afaceri din Marea Britanie. Societățile Cristalle Securities Ltd și Lunara Investments Ltd (ambele din Liechtenstein) susțineau că au fost înșelate de Schwartzenberg cu suma 1.191.808,55 de dolari, pagubele totale produse celor două firme fiind de 1.700.000 dolari. Dosarul lui Elan Schwarzenberg a fost solutionat favorabil de procurorul Victor Ponta de la Secţia de Anticorupţie, Urmărire Penală şi Criminalistică, specializat în domeniul infracţiunilor economico – financiare, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, care i-a dat soluția de neîncepere a urmaririi penale. În 2004 Victor Ponta declara pentru Evenimentul zilei, referitor la NUP-ul dat lui Elan: “Am decis neînceperea urmăririi penale pentru că reclamanții și-au retras plângerea … Vreți să ziceți că nu a fost soluția corecta sau ce? Totuși au trecut câțiva ani de atunci. Nu pot să cred că am folosit un asemenea limbaj și că i-am spus te leagă. Sunt profesor în Drept Penal și nu folosesc acest gen de limbaj nici măcar într-un mediu privat. Nu pot să cred că am zis așa ceva. Pe acest domn l-am întâlnit numai în cadrul audierilor, la care oricum au participat și alți procurori”. Când subiectul a răzbătut în presă în 2004, jurnaliștii Evz, care au analizat elementele cunoscute din Dosarul Schwartzenberg, au ajuns la concluzia că NUP-ul dat de Ponta lui Elan ar fi fost ilegal, fiind “de datoria lui Victor Ponta să instrumenteze în continuare acuzațiile de fals, uz de fals, înșelăciune și chiar de trafic de influență, infracțiuni care nu se «sting» chiar dacă părțile cad la înțelegere și se împacă, ci se pedepsesc cu ani grei de închisoare”. Articolul în discuție s-a ”evaporat” de pe site-ul Evz, dar a rămas pe Hotnews, care a preluat integral textul la acel moment (aici).

Jurnaliștii Evz pomeneau de o convorbire în cadru privat cu Elan Schwartzenberg, în care acesta ar fi povestit cum s-a derulat întâlnirea cu procurorul Victor Ponta la audieri, reproducând dialogul:  “Însă la Parchet m-am trezit că așa m-am cunoscut eu cu Victor Ponta. Procurorul care se ocupa era Victor Ponta. I-am explicat tot. El a fost foarte prietenos si mi-a spus ca noi avem două probleme: unu, el nu mă știa cine sunt, cum sunt, nici eu nu știam nimic despre el. (…) “Am ordin să nu completez toate hârtiile acum. Dacă eu completez hârtiile, tu, chiar dacă dai banii înapoi, înșelăciunea în România, (…) eu te trimit direct în tribunal cu o hotărâre înainte. Îți spun sigur că, după ce se termină, te leagă din prima pe înșelăciune și intri cinci ani, șapte ani, este înșelăciune pe față. De ce? Pentru ca tribunalul din Londra a constatat asta.

Deci eu nu știu niciun judecător român în situația în care noi vorbim. UE, America, povești, o să conteste decizia tribunalului londonez și eu am aici High Court Justice (Inalta Curte de Justitie), toată povestea. Deci eu pot să fac un singur lucru, că așa m-a rugat șeful, dacă tu le returnezi banii și oamenii ăștia (reclamanții n.r.) văd că tu le-ai returnat banii, nu completez hârtiile, practic nu înregistrez povestea asta”. Ce mi-a explicat el (Victor Ponta – n.r.) că, dacă înregistrează fapta, înțelegerea părtilor nu scuză fapta. El (Ponta – n.r.) mi-a spus clar: te leagă!” (vezi aici).

Această poveste a fost ulterior negată de Schwartzenberg, care a spus că într-adevăr există o înregistrare cu care ar fi fost șantajat în 2004, cerându-i-se bani pentru a nu fi făcută publică, însă el a refuzat să plătească. De asemenea, Elan spune că n-ar fi vocea lui pe acea înregistrare: “Despre înregistrare pot să vă spun că am fost obiectul unui șantaj în 2004 pe acest subiect din partea unor persoane (refuză să dezvăluie cine – n.r.) cărora le-am spus că nu am de gând să le dau absolut niciun ban. Nu este vocea mea pe aceasta înregistrare audio”. În mod ciudat, pe rolul instanțelor nu există nici un proces de șantaj care să-l aibă pe Elan Schwartzenberg reclamant și mai mult, Elan s-a dovedit a fi foarte protectiv cu jurnalistul care l-ar fi șantajat, nedivulgându-i numele.

Oricum din exemplele de mai sus vedem că atât Ponta, cât și Schwartzenberg sunt umani. Ambii au dat dovadă de milă (Victor față de Elan, iar Elan față de jurnalistul cu reportofonul). Nu doar că împart aceleași virtuți sufletești, dar cei doi au frecventat același festin. La mijlocul anilor 2000, pe Elan Schwarzenberg îl găsim în calitatea de șef al grupului NEOCITY, cu sediul pe “Bd. Ion Ionescu de la Brad, Nr 53, Sector 1, București”, adresa unde au fost înghesuite zeci de afaceri ale grupării Bittner-Cocoș. Tot în 2005-2006, Victor Ponta apare ca avocat în mai multe firme ale lui Dorin Cocoș. Una din firmele pentru care avocatul Victor Ponta a prestat în noiembrie 2006 servicii avocațiale, CENTRUL DE TESTARE A FORȚEI DE MUNCĂ S.A., avea în acționariat și o persoană juridică denumită Alfa Mac Grup SRL, cu sediul pe “Bd. Ion Ionescu de la Brad, Nr 53, Sector 1, București”.

… Blejnar intră în acțiune

Ulterior soarta nației române a vrut ca în 2009 la cârma patriei să se instaleze Guvernul Boc, care l-a pus președinte la ANAF pe Sorin Blejnar. Domnul Blejnar a avut la un moment dat (în 2011) pornirea interioară (sau exterioară) să ancheteze relațiile de afaceri ale Casei de Avocatură Șova cu complexele Rovinari și Turceni, care a acordat și o atenție foarte mare contractelor de sponsorizare ale copilotului de raliu Victor Ponta. În mod normal declanșarea unei anchete a ANAF se face fie urmare a unei sesizări (a unui cetățean binevoitor, sau din contra, a unui dușman care știe el ceva), fie urmare a unei autosesizări, fie pur și simplu s-a efectuat un control tematic). Nu știm ce resort l-a mânat pe Sorin Blejnar să-l ia la puricat fix pe Victor Ponta (președintele celui mai mare partid din România, aflat în opoziție cu partidul care l-a propulsat pe Blejnar). Cert este că acel raport făcut pentru președintele ANAF, a stat la baza sesizării DNA referitor la posibile fapte de corupție (aici).

La scurt timp după instalarea Guvernului Ponta s-au făcut publice două dosare la DNA și DIICOT pe numele lui Blejnar, vizând fapte de corupție extreme de grave. În unul din aceste dosare apar și stenograme ale unor discuții în care Radu Nemeș (milionarul fugar cu buncăr în SUA, prins de FBI – n.r.) îi declara îngrijorat lui Codruț Marta că Sorin Blejnar “s-a defectat” și că vrea să renunțe la șefia ANAF, fiindcă s-a săturat să-i mai protejeze: “a înnebunit lupul acolo şi nicicum nu mai vrea să răspundă (Sorin Blejnar intenţiona să demisioneze din funcţia de preşedinte al ANAF -n. procurorului)” (detalii aici).

Ulterior Blejnar a fost ajutat de Marta să se regăsească și răzgândească și a rămas pe “baricadele motorinei” până în aprilie 2012. Când a început să se strângă lațul în jurul grupării de evaziune fiscală cu sprijin în vârful ANAF, a dispărut omul cheie, Codruț Marta. Ultimul care l-a văzut pe Marta înainte de dispariție este… Schwartzenberg, iar la o zi după dispariția lui Marta, Blejnar și Schwartzenberg luau masa împreună. La momentul în care s-a dat drumul în spațiul public la stenogramele discuțiilor dintre Nemeș și Marta, presa titra că procurorii au indicii că de fapt cel care-l susținea pe Blejnar în fruntea DNA era Elan Schwartzenberg. Cităm din Gândul: “Procurorii DNA susţin că, din indiciile obţinute, Codruţ Marta se baza pentru menţinerea în funcţie, până la mijlocul lunii aprilie, a lui Sorin Blejnar şi a lui Viorel Comăniţă, pe relaţiile deţinute de omul de afaceri Emilian (Elan) Schwartzenberg la nivel guvernamental”.

Controversatul Elan nu era defel contra vitezei și a raliurilor (aici), ci probabil că-și avea propriile resorturi interioare ca să joace rol de cârjă pentru Sorin, ”omul cu raportul” anti Șova-Ponta.

Concluzie: Pe cine nu lași să ajungă la pușcărie…

Responsabilul No.1 de declanșarea urmăririi penale în 2015 împotriva premierului Victor Ponta este procurorul Viorel Ponta, care în 2001 l-a albit pe Schwartzenberg. Urmarea e că în anii ce-au urmat, Elan a crescut suficient de puternic (pe seama resurselor României cel mai adesea) cât să ajungă propta “colectorului șef de taxe al țării”, Sorin Blejnar, cel care a declanșat controlul (la comandă sau din “intuiția inspectorului din el”, care a mirosit el ceva și la Șova, dar și la Ponta) soldat cu raportul ANAF depus la procurori, raport corect de altfel. România e o țară atipică. Ponta l-a iertat pe Schwarzenberg de înșelăciune și i s-a întors înapoi cu vârf și îndesat. Blejnar i-a potcovit și pe Ponta și pe Șova. Și i s-a întors cu vârf și îndesat. Vorba unui clasic în libertate: “scapă cine poate”.

Sursa: romaniacurata.ro