Vicepreședintele Fundației Eco-civica, Dan Trifu, despre NOUL COD SILVIC | Sunt și măsuri bune, dar și puncte negative, câteva ‘șmecherii’. „Efectul va fi o tăiere mai rapidă a pădurilor și fără un control al autorității de mediu!”

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Dan Trifu ne-a inventariat si explicat toate pericolele care stau ascunse in prevederile noului Cod Silvic si care vor avea ca efect o taiere mai rapida a padurilor.”Noi detinem actele de vanzare cumparare si donatie din padurea Baneasa. Au taiat 60-70 de ha de padure, au impartit in loturi de 1.100 de mp si au inceput sa defriseze pentru drum si utilitati. Si sunt oameni din toate partidele care detin asemenea loturi in padure. La televizor apara Codul Silvic si detin padure taiata complet in Baneasa”, acuza vicepresedintele Eco-civica.Dar Trifu ne-a vorbit si despre controalele autoritatilor din domeniul silvic, care „nu numai ca sunt deficitare, sunt complice. (…) Sunt spagi intre 10 si 30 de mii de euro la autoritatea de control cand vine. E o coruptie generalizata.”Sa incepem cu partea plina a paharului. Ce e bun in noul Cod Silvic?

Exista trei masuri bune: crearea cadrului protectiei padurilor virgine si cvasi-virgine, repunerea Jandarmeriei in drepturi dupa ce aceasta nu mai putea verifica transporturile de masa lemnoasa, continuarea asigurarii platilor compensatorii pentru proprietarii care nu au voie sa taie in ariile protejate.

Exista si o prevedere confuza: taierile rase in parcurile nationale si parcurile naturale sunt interzise, cu exceptia arboretelor pentru care nu se poate asigura regenerarea naturala prin altfel de taieri.

E o situatie confuza, special creata cred, care poate provoca numeroase abuzuri. Noi am insistat pe interzicerea totala a taierilor in arii protejate.

Care ar fi punctele negative?

Sunt mai multe. Schimbarea definitiei amenajamentului silvic din plan de management al suprafetei forestiere in cea de studiu. Exista un conflict de mai multi ani intre Romsilva si Agentiile pentru protectia mediului, tocmai pentru ca Romsilva dorea sa nu mai fie evaluat impactul asupra mediului al acestor planuri.

De ce?

Spuneau ca lucrul acesta costa si se descurca ei: ce mare efecte are ca mai taie si ei un parchet ajuns la maturitate? Eu sunt in Comisiile de avizare tehnica de pe langa Agentiile de mediu din Ilfov si Bucuresti si le-am spus: imi taiati acolo unde eu am un echilibru, imi afectati habitatele unor specii. Eu, ca autoritate de mediu, am specialistii si stiu ce se intampla in acel ecosistem. Nu trebuie sa vad si eu si sa va spun daca acolo sunt specii protejate?

Nu e normal si nu e agreat nici de UE sa intri intr-o padure fara nicio evaluare de mediu.

Au reusit prin grupurile de influenta sa introduca denumirea de studiu, care insa nu se regaseste in legislatia de mediu privind evaluarea planurilor si programelor. Vor spune ca studiul nu e in aceasta legislatie, deci nu mai e nevoie de evaluarea de mediu. Asta e smecheria.

Studiul va insemna doar ce suprafata a ajuns la maturitate, ce extrageri de igiena sunt necesare, fara a vorbi de biodiversitate. Efectul va fi o taiere mai rapida a padurilor si fara un control al autoritatii de mediu.

Asta pentru suprafetele mai mari de 10 ha. Sub 10 ha?

Nu va mai fi nevoie de niciun plan, niciun studiu, nimic. Scapam de sub control taierile.

Si mai sunt probleme. De exemplu, extinderea suprafetelor pe care se pot efectua taierile rase. Pana acum erau de maximum 3 ha si au fost marite la 5 ha pentru anumite specii. Daca nici nu faci studiu si extinzi taierile rase, generezi efecte de mediu foarte grave.

O alta ingrijorare este expunerea la constructii, investitii a padurilor periurbane. Exista un articol referitor la transformarea padurilor in parcuri de aventura si alte functiuni. In momentul cand vii si transformi padurea in parc, o retrogradezi in grad.

Asta vrea si Primaria Generala a Capitalei cu Padurea Baneasa, de exemplu. Vor fi acolo numai hoteluri, baruri etc si pentru asta e nevoie de functiunea de padure-parc. Poti amenaja pe o suprafata minima o aventura parc, la liziera padurii, dar cum sa ma duc cu utilitati prin padure pentru ca vrei tu sa faci nu stiu ce parc? Daca ai acolo curent electric, in cazul unui scurt circuit poate sa-ti ia foc toata padurea.

Si ce faci cu fauna si flora de acolo? Cand faci o padure-parc, reduci substantial arboretul de talie mica si lastarisul. Vor ramane doar cativa arbori. In Padurea Balotesti, corp al Padurii Snagov, suntem in procedura pe vreo 18 ha. Ce parc faci pe 18 ha?

Un alt punct sunt locuintele in padure.

Existau si pana acum.

In codul vechi se vorbea de case de vacanta, care au un anumit statut, o suprafata redusa, sunt construite din materiale prietenoase faunei din zona si nu necesita utilitati. Dar daca ai locuinte, ele implica obligatoriu utilitati. Fara ele nu se poate emite autorizatie de constructie. Daca tragi utilitati prin mijlocul padurii, faci praf flora si fauna.

Codul vechi interzicea parcelarea sub un ha pentru a evita aparitia cartierelor in padure. Acum exact aceasta posibilitate este creata. Noi detinem actele de vanzare-cumparare si donatie din Padurea Baneasa. Au taiat 60-70 de ha de padure, au impartit in loturi de 1.100 de mp si au inceput sa defriseze pentru drum si utilitati.

Si sunt oameni din toate partidele care detin asemenea loturi in padure. La televizor apara Codul Silvic si detin padure taiata complet in Baneasa.

Deci imi spuneti ca viitorul Cod Silvic va favoriza de fapt defrisarile?

Da, si transforma padurea in cartiere si parcuri de aventura. Maine-poimaine vor trece in intravilan aceste parcuri. Oamenii acestia distrug mai rau padurea. Se pregatesc sa-si etaleze toata bogatia in viitorul Cod Silvic.

Apoi, Codul Silvic prevede si extinderea retelei de drumuri forestiere. Padurile de pe anumiti munti sunt intregi pentru ca relieful abrupt nu permite furtul de lemn. Daca se amenajeaza drumurile forestiere, acestea vor favoriza furtul din padurile ramase neatinse, tocmai pentru erau inaccesibile.Le deschid calea sa le fure pana in varf.

O mare emotie a creat-o problema monopolului, acel procent maxim de 30%. Dezavantajeaza el marile companii precum Schweighofer?

Schweighofer prelucreaza acum vreo 30%. Nu-l deranjeaza la capacitatea de productie. Prelucreaza cam 4 mil de mc cu tot cu unitatea de la Reci. Parte din aceasta cantitate o aducea din Ucraina, care a interzis exportul de lemn, si din Bulgaria care a limitat pe o perioada exportul de rasinoase, adica exact ce prelucreaza Schweighofer.

Cresterea mea naturala in Romania este de 4-5 milioane mc de rasinoase anual. Daca ii dau lui Schweighofer 4 milioane inseamna ca pun in pericol aceasta specie in Romania. Trebuie sa il las fara materie lemnoasa.

Problema cu monopolul era a Consilului Concurentei care a dormit pana acum. Problema reala este ce trebuie eu sa fac sa reduc taierile.

Ce?

Noi avem aprobat sa taiem in jur de 18-19 mil de mc pe an. In realitate, anual in Romania se taie 25 – 28 de mil de mc. Eu trebuie sa imi fac o strategie nationala privind regimul forestier, intentionat nefacuta. Aceasta strategie ar fi trebuit sa spuna ce se taie, cat se taie, in ce zone.

Discutam strategia cu UE, explicam ca intr-o perioada Romania vrea sa taie numai cat e nevoie pentru consumul intern si industrie, ca renunta la export, care e in afara UE, si limiteaza comertul intracomunitar, adica in UE, la atat. Bruxelles-ul ar fi aprobat. Stie ca Romania are cele mai frumoase paduri virgine si interesul european este sa le protejeze. S-a vazut deja publicitatea facuta de printul Charles in sensul acesta.

E clar ca trebuie renuntat la export si limitate taierile in ariile protejate. Si ar trebui incurajate fabricile romanesti de mobila. In felul acesta, limitam si comertul intracomunitar cu lemn brut.

Dar trebuie sa ne asezam la masa toti specialistii, in domeniul forestier, economic si al legislatiei europene, si sa discutam real, nu pe grupuri de interese.

Multi spun ca situatia taierilor nu ar fi asa de grava daca autoritatile de control si-ar face treaba in mod serios.

Ar trebui venit cu autoritati de control serioase, cu salarii mai mari. Este normal sa arunc banii pe programul Rabla si sa nu dau salarii serioase celor care lucreaza in domeniul silvic? Romsilva a dat un milion de dolari pentru doua societati ca sa faca un program sa stim cate paduri avem in Romania, de parca nu avem sateliti si GPS. Programul de inventariere nici macar nu a functionat.

Citiți interviul integral pe ziare.com