Între referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu, cel din 2012, şi scrutinul prezidenţial din 2014 nu ar fi trebuit să existe diferenţe, având în vedere că mecanismul de organizare e unul singur, iar Guvernul a fost acelaşi. Şi totuşi, nu a fost aşa. Iar cazul Spaniei (ca și cel al Italiei, despre care am scris în ediția de ieri) merită o analiză separată.
La referendumul de demitere a președintelui Traian Băsescu din 29 iulie 2012, Guvernul Ponta (prin Ministerul Afacerilor Externe) a decis că în străinătate este nevoie de 306 secții de vot. Pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2014, însă, același premier a hotărât că sunt suficiente numai 294 de secții de vot, deci cu 12 secții mai puțin. În cazul Spaniei, comparația arată astfel: 46 de secții de vot la referendumul din 2012, numai 38 de secții la prezidențialele din 2014. Cu opt secții de vot mai puțin, așadar, fără ca vreo explicație oficială din partea Ministerului de Afaceri Externe să fi fost furnizată.
14 localități în care s-au închis secțiile de vot
Cu adevărat relevantă este localizarea secțiilor de vot din Spania la referendumul din 2012 prin comparație cu localizarea acestora la prezidențialele din 2014. Astfel, în 14 localități spaniole în care au existat secții de vot în 2012 nu s-au mai deschis secții de vot în 2014. E vorba de localitățile Roquetas de Mar, Tarragona, Girona, Onda, Alcazar de San Juan, Cuenca, Merida, Almendralejo, Torrejon de Ardoz, Fuenlabrada, Huelva, Palos de la Frontera, Cartaya și Teruel.
Trei localități spaniole cu secții de vot în premieră
Totuși, au existat și două localități spaniole în care numărul de secții de vot a crescut la prezidențialele din 2014 față de referendumul din 2012. Este vorba de Madrid (unde au fost deschise două secții de vot în 2012, dar în 2014 numărul de secții s-a dublat la patru) și Zaragoza (o secție în 2012, două în 2014).
De asemenea, premierul Ponta a mai decis, pentru prezidențialele din 2014, să deschidă secții de vot în trei localități din Spania în care nu existaseră secții la referendumul din 2012: Alicante, Santiago de Compostela și Gijon.
De ce au fost închise secții în 14 localități?
Întrebarea la care nici MAE, nici premierul Victor Ponta nu au oferit un răspuns este de ce au fost închise secții de vot în 14 localități din Spania, o țară în care, oficial, există o comunitate de un milion de români. Chiar în lipsa oricărei comunicări guvernamentale oficiale (sau tocmai de aceea), putem evalua oportunitatea existenței secțiilor de vot în cele 14 localități unde nu au mai existat secții la prezidențialele din 2014. Iar criteriul luat în calcul ține de mărimea comunității de români din fiecare localitate.
Guvernul dă bani pentru Roquetas de Mar, nu și secție de vot
În Roquetas de Mar din provincia Almeria, un oraș de 85.000 de locuitori, peste 12.000 sunt români. Așadar, aproape 15% din populație. Nu e de mirare, deci, că în oraș există o parohie ortodoxă românească (“Botezul Domnului”), dar și o biserică penticostală. De-a dreptul surprinzător este că nu a existat o secție de vot aici în noiembrie 2014, dar, tot în noiembrie 2014, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (subordonat direct premierului Ponta) finanța cu 20.000 de lei construcția unei noi biserici ortodoxe.
Și secția de vot din Onda, provincia Castellon, a fost închisă în 2014, deși în Castellon locuiește una din cele mai mari comunități compacte de români din Spania. Totuși, la Onda se află aproape 2.000 de români, tot orașul având 25.000 de locuitori.
Catalonia, unde sunt 120.000 de români, lăsată fără două secții de vot
În regiunea Catalonia, Ponta a decis închiderea a două secții de vot care funcționaseră la referendumul din 2012. Una din secții a fost închisă la Tarragona, oraș cu o populație de 132.000 de locuitori, din care aproximativ 5.000 de români.
În Tarragona funcționează o asociație culturală românească (“Unirea”), iar comunitatea de români beneficiază de serviciile religioase ale parohiei ortodoxe românești “Sfinții Ierarhi Calinic de la Cernica și Fructuosus”, înființată în 2004. Al doilea oraș catalonez unde a fost închisă secția de vot este Girona, unde funcționează parohia ortodoxă românească “Sfîntul Prooroc Ilie Tesviteanul”.
Conform unui răspuns din aprilie 2014 al fostului ministru de Externe Titus Corlățean la o interpelare a deputatului de diaspora Aurelian Mihai, în Catalonia locuiesc 120.000 de români.
Comunitate de 25.000 de români din Castilla la Mancha, fără drept de vot
Două orașe din regiunea Castilla La Mancha în care au fost închise secțiile de vot în 2014 trebuie pomenite apăsat. Este vorba de Alcazar de San Juan (provincia Ciudad Real) și Cuenca (provincia Cuenca).
În Alcazar de San Juan (oraș cu o populație de 31.000 de locuitori) și împrejurimi se află peste 10.000 de români. Tot aici există o asociație românească și o biserică ortodoxă românească, “Sfântul Mare Mucenic Mina”. Comunitatea mare de români de aici l-a atras și pe prințul Duda, care a vizitat Alcazar de San Juan în 2007, după ce în 2006 îl primise la Palatul Elisabeta pe primarul orașului.
Când vine vorba de Cuenca, trebuie să cităm site-ul Ambasadei României de la Madrid:
“Comunitatea românilor din Castilla-La Mancha numără, la 30 iunie 2012, 97.152 persoane, în Provincia Cuenca aflându-se 14.037 români, care reprezintă prima comunitate, ca mărime, în provincie (81% din cetățenii comunitari sunt români, 8% din total locuitori din provincie sunt români)”.
Extremadura: spaniolii ne dau sediu gratuit pentru consulat, MAE nu deschide secție de vot
Și în regiunea Extremadura au fost închise secții de vot în două orașe: Merida și Almendralejo. Dacă la Merida, oraș de 60.000 de locuitori, populația românească nu este foarte numeroasă (între 2.000 și 3.000), la Almendralejo (provincia Badajoz) locuiesc peste 5.000 de români, populația întregului oraș fiind de 34.000 de locuitori. Aici ființează o parohie ortodoxă românească (“Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu”), există o asociație românească și s-a făcut și o cerere (de către deputatul de diaspora Aurelian Mihai) de înființare a unui consulat (propunere cu care autoritățile locale au fost de acord și pentru care au și pus la dispoziție, gratuit, un sediu).
La Torrejon de Ardoz există PSD și 10.000 de români, nu și secție de vot
Un caz special este cel al orașului Torrejon de Ardoz (cu o populație de 127.000 de locuitori), aflat la 20 de kilometri de Madrid. Aici există o filială a PSD, condusă de Florica Chiriță, care va și candida pe 24 mai la alegerile locale din Spania. Iată ce a declarat Florica Chiriță pentru o publicație locală:
“Sunt peste 10 000 de conaţionali, fiind una din comunităţile de români mari ale Spaniei. (…) În anul 2010 am înfiinţat asociaţia «Muntenia», asociaţie culturală cu care am desfăşurat nenumărate acţiuni ce au promovat cultura României în cadrul societăţii spaniole, în prezent fiind preşedinta asociaţiei. Din 18 octombrie 2014 am devenit preşedinte al organizaţiei PSD Torrejon de Ardoz, acesta fiind şi debutul în politică, şi alături de colegii socialişti din Spania dorim să reprezentăm comunitatea românească la un nivel care să ne aducă cinste ca români şi să îmbunătățim imaginea oarecum deteriorată de care avem parte. (…) voi milita pentru eradicarea cazurilor de abuzuri asupra tuturor categoriilor de cetăţeni ai Torrejonului, comunitari sau nu”.
Victor Ponta, însă, șeful PSD, a decis că dreptul la vot al românilor din Torrejon de Ardoz nu e important nici măcar pentru pesedista Florica Chiriță.
Tot lângă Madrid se află și Fuenlabrada, oraș important pentru comunitatea românească prin editarea săptămânalului “Noi în Spania”, citit de 80.000 de români din comunitatea madrilenă.
Căpșunarii din Huelva, excluși de la vot
În provincia Huelva, regiunea Andalusia, Ponta a închis trei secții de vot în tot atâtea localități. Comunitatea de români cea mai lovită de lipsa unei secții de vot a fost cea din orașul Huelva (populație 150.000 de locuitori, unde există două asociații românești și o biserică ortodoxă. Alte două localități rămase fără secții de vot în 2014 sunt Palos de la Frontera (numai 10.000 de locuitori) și Cartaya (20.000 de locuitori). Toată provincia Huelva trăiește din agricultură și, în special, din cultura căpșunilor. De aceea, numărul românilor stabiliți aici fluctuează, majoritatea românilor fiind sezonieri în Huelva.
Teruel, cu 20% români,fără secție de vot
Și în Teruel (regiunea Aragon) s-a închis la prezidențialele din 2014 secția de vot deschisă pentru referendumul din 2012, deși în orașul cu o populație de 36.000 de locuitori se află o comunitate de români de aproape 8.000 de membri. Ba chiar, la Teruel, există nu doar biserică ortodoxă, ci și o asociație romano-catolică. Teruel este oraș înfrățit cu Curtea de Argeș.
Ponta a bifat corect doar la Alicante
Totuși, MAE a decis ca, pentru prezidențialele din 2014, să deschidă secții de vot și în trei orașe din Spania care nu beneficiaseră de secții la referendumul din 2012. Cel mai important dintre acestea este Alicante (regiunea Valencia), unde există o comunitate românească de peste 12.000 de români (la o populație de 335.000 de locuitori). La Alicante, așadar, o secție de vot era necesară. În celelalte două orașe însă (Santiago de Compostela – regiunea – Galicia și Gijon – regiunea Asturia), comunitățile de români sunt firave, iar numărul de membri greu de estimat. Spre exemplu, în toată regiunea Asturia sunt nici 10.000 de români, împânziți în orașe și orășele, iar în Galicia aproximativ 9.000.
sursa: romanialibera.ro
Comentariile sunt închise.