Defrișările pădurilor din țara noastră capătă dimensiuni înfricoșătoare. Datele oficiale arată că anul trecut s-au exploatat aproximativ 18 milioane de metri cubi de material lemnos. Această cifră este cea în care exploatarea s-a făcut cu acte în regulă. Cifra reală este însă mult mai mare. Inventarul Forestier Național înaintează o cifră îngrijorătoare: 26,9 milioane de metri cubi de material lemnos dispărut din inventarul pădurilor din România în 2014. Cu alte cuvinte, aproximativ nouă milioane de metri cubi au fost exploatați ilegal. „Sunt niște date preliminare, încă nu au reușit să definitivăm calculele. Dar este posibil ca cifrele să fie chiar mai mari. Din ce am inventariat, deocamdată cifrele arată că au fost exploatate 26,9 milioane de metri cubi anul trecut. Aproximativ 18 milioane sunt cu acte în regulă. Rezultă că restul a fost exploatat ilegal“, a explicat Gheorghe Marin, șeful departamentului Inventarul Forestier Național.
Conform datelor de la Institutul Național de Statistică, în 2012 au fost exploatate legal aproape 17 milioane de metri cubi, iar în 2013 – aproape 16,8 milioane de metri cubi. INS nu are, deocamdată, date despre totalul defrișărilor, inclusiv cele ilegale.
Inventarul Forestier Național (IFN – vezi aici) are ca sarcină principală desfășurarea la nivel național a activităților de colectare, gestionare şi analiză a informațiilor privind resursele forestiere. Activitatea serviciul IFN constituit în cadrul ICAS este deosebit de complexă, de la culegerea datelor de teren (despre arbori, arborete, lemn mort, soluri forestiere etc.) la fotogrammetrie digitală, analize de laborator și prelucrarea statistică a unui volum imens de date.
Confirmare de la Radarul Pădurilor
Evaluările celor de la IFN legate de lemnul tăiat ilegal sunt confirmate, indirect, și de către Radarul Pădurilor. Din informaţiile furnizate de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), la solicitarea presei (vezi aici), de la implementarea Radarului Pădurilor (octombrie 2014) și până către sfârșitul lunii martie 2015, au fost făcute 7.666 de apeluri la 112 pentru a sesiza transporturi de lemn suspecte. Dintre acestea, 1.798 s-au dovedit a fi ilegale, în urma verificării în sistemul informatic, după numărul maşinii. Practic, un transport din patru nu avea acte legale. Diferența până la estimarea celor de la IFN (unde raportul este de unul din trei) se poate explica atât prin faptul că la 112 nu se poate verifica și cantitatea/volumul lemnului transportat (fiind frecvente supra-încărcările mașinilor). În plus, dacă un transport nu a fost verificat, în aceeași zi se mai poate efectua (cel puțin încă) un transport cu aceleași acte (situație scoasă în evidență și într-o anchetă Agent Green – aici). Așadar, estimarea făcută de IFN, de un metru cub de lemn tăiat ilegal la fiecare doi metri cubi (raport 1/3) de lemn tăiat cu acte este cât se poate de credibilă.
Afacerea lemnului tăiat ilegal
Ținând cont de diversitatea sortimentelor de lemn tăiate, e greu de făcut o evaluare globală a valorii brute a lemnului tăiat ilegal. Se poate face însă una minimală. Intrând pe site-ul Romsilva, aflăm că prețul de pornire al licitațiilor legate de achiziționarea lemnului tăiat în ocoalele silvice din Suceava (licitații care vor avea loc zilele următoare) pornește de la 150-170 de lei per metru cub de lemn și ajunge până la 210-220 de lei per metru cub în cazul tăierilor principale de rășinoase din codru (nu am luat în calcul tăierile de igienizare sau rărituri, pentru că acestea nu face obiectul furturilor masive, neputând fi prelucrate ulterior). În cazul ocoalelor silvice din alte județe, pentru cantități mai mici, sumele coboară.
Dar vorbim de prețul de pornire al licitației. O estimare la un minim de 150 de lei per metru cub de buștean tăiat ilegal este una realistă și a fost confirmată pentru România Curată și de un fost pădurar din Munții Apuseni care spune că pentru un metru cub de cherestea tăiat ilegal (nu buștean) se întorceau 100 de euro. Pentru un metru cub de lemn de foc (de calitate mai slabă) tăiat ilegal se primea în jur de 100 de lei per metru ster (0,68 mc).
La 9 milioane de metri cubi tăiați ilegal, valoarea minimă rezultată este de 1,35 miliarde de lei (aproximativ 300 de milioane de euro) – la 150 de lei metru cub. La minimul minimurilor (100 de lei metru cub) sunt ”doar” 200 de milioane de euro. După ”legalizare” valoarea (și profitul) crește exponențial. Un metru cub de buștean de rășinoase, din depozit, se vinde deja, conform site-urilor de anunțuri, cu 340 de lei metru cub de brad sau 370 de lei metru cub de molid. Cheresteaua vândută legal (pierderile se valorifică și ele, ca brichete de foc) ajunge deja la 150-170 de euro (675-750 de lei) metru cub.
***
9 milioane de metri cubi anual – cantitatea de lemn tăiat ilegal în România
200-300 milioane de euro anual – valoarea brută, ”la negru”, a lemnului tăiat ilegal în România (estimare absolut minimală), e șpaga la ”prima mână”, împărțită între cel care taie, pădurari, organele de control și până la partidele care își primeau ”cota”.
După prelucrarea minimală (sub formă de cherestea) afacerea lemnului tăiat ilegal depășește un miliard de euro anual! Iar aceasta este o estimare cât se poate de minimală.
***
ATENȚIE: Suma de 200-300 de milioane de euro anual NU reprezintă paguba reală. Pierderile reale sunt date de efectele defrișărilor ilegale și legale la un loc – distrugerile de mediu, daunele aduse biodiversității, inundații și/sau secetă, dispariția afacerilor locale din domeniu și a locurilor de muncă aferente dublate de creșteri implicite ale bugetului de asigurări sociale etc. Suma de 200-300 de milioane de euro anual (și profitul aferent de pe urma prelucrării lemnului tăiat ilegal) oferă doar motivul (imaginea) pentru care acest fenomen nu a fost stopat până acum. În peste 10 ani de defrișări ilegale, vorbim de câteva miliarde de euro care au uns sistemul, de la cea mai de jos și până la cea mai importantă rotiță pentru ca situația să NU fie oprită. În plus, aceste lucru explică de ce și cota de lemn exploatat legal se menține la nivel foarte înalt, deși România are suprafață împădurită sub media europeană (27 % faţă de 32%) şi departe de optimul evaluat în studiile privind schimbările climatice/deşertificarea (40%). Cu cât cota legală e mai mare, cu atât mai mult lemn tăiat ilegal poate fi ”acoperit”.
sursa: romaniacurata.ro
Comentariile sunt închise.