EXPLOZIV! Maior, clarificări după ce a fost numit ambasador la Washington | „Nu SRI a făcut fotografiile în care apar Udrea, Topoliceanu şi Bica la Paris. Am avut o discuţie cu Elena Udrea, am clarificat”

George Maior, fost director al SRI si recent numit noul ambasador al Romaniei la Washington, a dclarat, in emisiunea „Dupa 20 de ani” de la Pro Tv, ca „estimarile noastre sunt ca in 2019 vom putea obtine independenta energetica”, adaugand ca atragerea de investitori americani va fi o prioritate a mandatului sau de ambasador. George Maior a vorbit si despre o intensificare a actiunilor spionilor rusi in Romania si in alte tari, atragand atentia ca in tara noastra, acestia sunt interesati sa culeaga informatii „privind orientarea politica si strategica a tarii, sa nu uitam si scutul anti-racheta – e o foarte mare preocupare a Rusiei fata de aceasta dezvoltare – cu intentia chiar de a genera anumite influente privind politica Rusiei in aceste state.” Intrebat de unde pot obtine spionii rusi aceste informatii, George Maior a raspuns ca „Le pot obtine de la diversi oameni, asta e activitatea clasica. Oameni din politica, din institutii etc.”

„Sarcina unui serviciu de contraspionaj e sa avertizeze, sa preintampine asemenea actiuni si SRI face o treaba buna din punct de vedere al controlului informational al acestor situatii. Asadar spionii rusi incearca sa intre in institutii, iar SRI avertizeaza”, a adugat George Maior.

Fostul director al Serviciului Roman de Informatii mai spune, in interviu, ca fotografiile cu Elena Udrea, Ana Maria Topoliceanu si Alina Bica la Paris, in anul 2014, nu au fost realizate de SRI: „Nu SRI, asta m-a interesat, si e detaliat in raport.” Intrebat in emisiune „Elena Udrea spunea ca ati avertizat-o cu privire la aparitia acestor fotografii. E adevarat?”, Maior a raspuns: „Da, am avut o discutie cu domnia sa, si aceste lucruri au fost clarificate.”

• Despre actiunile spionilor rusi

S-au intensificat actiunile spionilor rusi in Romania?

Nu numai in Romania. Daca observati recente rapoarte venind din Polonia, de exemplu, ale Serviciului Intern polonez, privind activitatile de informatii ale Rusiei pe teritoriul lor, s-a precizat clar ca aceste activitati s-au intensificat cantitativ si calitativ. Ceea ce s-a intamplat si in Romania, si in alte state. Cu intentia de a culege informatii privind orientarea politica si strategica a tarii, sa nu uitam si scutul anti-racheta – e o foarte mare preocupare a Rusiei fata de aceasta dezvoltare – cu intentia chiar de a genera anumite influente privind politica Rusiei in aceste state.

De unde isi obtin spionii rusi informatiile?

Le pot obtine de la diversi oameni, asta e activitatea clasica. Oameni din politica, din institutii etc. Sarcina unui serviciu de contraspionaj e sa avertizeze, sa preintampine asemenea actiuni si SRI face o treaba buna din punct de vedere al controlului informational al acestor situatii.
Asadar spionii rusi incearca sa intre in institutii, iar SRI avertizeaza.

A fost si un caz acum cativa ani, cand serviciile rusesti, in colaborare, culmea, cu cele ucrainene de atunci, au reusit sa penetreze elemente din cadrul Ministerului Apararii. S-a lasat si cu condamnari atunci, si cu expulzari de diplomati rusi si ucraineni. A fost o situatie extrem de complicata si sensibila.

Cate astfel de cazuri s-au depistat in Romania?

Aici discutam de un domeniu foarte sensibil si secret si nu putem publicam sa mentionam decat faptul ca, intr-adevar, e o lupta in adancime care se da intre diversele servicii si ca standardul profesional este extrem de ridicat la nivelul SRI in acest domeniu in special. SRI reuseste sa aiba si o cunoastere buna a ceea ce se petrece si o capacitate de contra-ofensiva.
Se sprijina SRI si pe know-how-ul american?

Exista o colaborare foarte buna si cu SUA, si cu alte servicii din Europa, in special cu Marea Britanie.

Ce incearca spionii rusi sa influenteze?

Am spus si in Financial Times, in primul rand pozitionari ale diverselor state UE, nu doar Romania. Decizii cat mai favorabile Rusiei, inclusiv la nivelul Uniunii Europene. Influentand pe interese, de exemplu economice sau strategice rusesti, incearca sa influenteze aceste decizii ale UE.

Ati vazut ce se intampla pe problema energiei – si dupa pararea mea lucrurile au fost tratate mai putin riguros de catre UE. Faptul ca Rusia a reusit sa isi impuna proiectul care o favoriza, South Stream, in dauna Nabucco, si aici cred ca s-a gresit din partea UE, pentru ca ar fi demonopolizat un pic Rusia si capacitatea ei economica de a avea controlul asupra rutelor de transport pentru hidrocarburi.

Spuneati in articolul din Financial Times ca rezolvarea acestei situatii ar necesita mai multa vointa politica. Vointa politica e influentata de Rusia, in Romania?

N-as spune. Romania a avut o pozitie, mai ales in ultimii 10-12 ani, foarte clara in privinta Rusiei. Chiar a atras atentia printre primele, inclusiv prin vocea fostului presedinte, asupra amenintarii rusesti in ceea ce priveste securitatea economica a statelor membre UE. Prin 2005-2006 s-a pus prima data aceasta problema, atunci a fost vazuta ca o problema politica de anumite state UE si nu s-a acordat o mare atentie, din diverse cauza – inclusiv interese economice importante ale acestor state. Apoi s-a vazut, in cazul crizelor succesive, ca aceasta arma energetica poate fi folosita de Rusia ca o arma politica, chiar de santaj la adresa unor state, lucru foarte periculos.

Eu cred ca Romania procedeaza bine la nivel politic si strategic in abordarea fenomenului rusesc in sensul cel mai larg. Nu trebuie sa cadem in extreme si sa supralicitam aceasta amenintare. Este semnificativa, dar o putem gestiona. Pe de alta parte, e in interesul Romaniei si al statelor UE, NATO etc. sa se normalizeze raporturile cu Rusia, pentru ca traim intr-o lume a interdependentelor si nu mi se pare firesc sa ne comportam in stilul unui nou Razboi Rece. Presiunea asupra Rusiei pentru a intra in cadrele legitimitatii create de dreptul international contemporan si in cadrele geopolitice normale trebuie sa continue si apoi sa se incerce si o discutie serioasa, in mod rational, pentru a depasi aceasta faza.

• Amenintarea terorista si Romania

E Romania in pericol din cauza amenintarilor teroriste?

Evolutiile recente, inclusiv in ceea ce priveste ISIS, situatia din nordul Africii, Yemen etc.trebuie sa ne preocupe si pe noi. Am fost feriti pana acum, si serviciul a avut un rol important in a preveni o catastrofa, de aceea sunt incantat ca in timpul mandatului meu nu s-a intamplat un asemenea eveniment.

Totdeauna au existat pericole si riscuri, a crescut aceasta amenintare si trebuie sa fim vigilenti. Tranzitul acesta de persoane, inclusiv pe teritoriul Romaniei, trebuie sa ne ingrijoreze si sa ne faca sa reactionam adecvat. Este probabil cel mai mare pericol pentru Europa din punctul de vedere al amenintarii teroriste, pentru ca acesti oameni intra intr-un spatiu de conflict acolo, chiar se pregatesc pentru operatiuni de tip terorist intr-un asemenea spatiu, vin apoi pe teritoriul european, uneori cu intentii ostile, cu o anumita capacitate operationala de a actiona. E o discutie foarte serioasa la nivelul serviciilor din tarile europene si niciun stat membru al UE nu e scutit de aceasta problema.

E Romania mai atractiva pentru un atentator decat alte tari europene?

Important e efectul pe care l-ar avea, in opinia unei organizarii teroriste, un asemenea act. Daca el loveste in interese strategice romanesti sau americane, va dati seama ca efectul este mare, si politic, si mediatic. Si atunci si Romania este, in calitatea sa de membru NATO, de viitoare posesoare a scutului anti-racheta, prin participarile militare semnificative in Afganistan, o posibila tinta.

Unde ar putea lovi teroristii?

Intr-un spatiu aglomerat, metrou, de pilda, in anumite institutii chiar – ambasade cu relevanta. Vorbim strict ipotetic, pe baza vechilor practici ale terorismului. Ati vazut, in Bulgaria in aeroportul din Burgas. E o problema mare de tot pentru securitatea nationala a Bulgariei.

In termeni de numar, cam cati astfel de luptatori tranziteaza Romania sau poate si raman aici pentru o vreme?

Nu cunosc acum un numar, nemaifiind in cadrul Serviciului, dar stiu ca inainte de a parasi functia, in acele saptamani Romania a fost tranzitata de vreo 10-15 luptatori de acest gen. S-au si dat comunicate, daca retin. Sarcina SRI e de a colabora cu alte servicii, de a vedea ce se intampla cu acesti oameni si de a avea o evidenta la revenirea lor in spatiul european – actiuni de preventie.

• SRI si dosarele de coruptie

Ce fel de informatii strange SRI in dosare de coruptie?

Sa spunem ca pana la urma coruptia e definita la nivelul CSAT, eu cred ca si ca o interpretare constitutionala, ca o amenintare la adresa securitatii nationale. Nu doar acest aspect e urmarit de Serviciu, acesta are multiple misiuni. Am vorbit de terorism, spionaj, amenintarea cibernetica, apararea Constitutiei – toate aceste lucruri fac ca si coruptia sa ocupe o parte importanta din activitatea serviciului. Informatiile se refera la infractiuni de coruptie, ele se transmit DNA sau Parchetelor, e o activitate fireasca pe care o face orice alt serviciu de informatii. In momentul in care captezi o informatie cu privire la coruptie ar fi si ilegal sa nu o transmiti.

Cum capteaza serviciul informatiile despre coruptie?

Prin mijloacele specifice ale unui serviciu de informatii, care sunt diverse. Sunt departamente care au aceasta misiune. Nu as intra in detaliile interne ale unui serviciu care este o organizatie secreta. Uneori suntem solicitati de parchete, de alte institutii, de aplicare a legii, sa le sprijinim in acest sens. Alteori, din activitatea noastra se pot culege si informatii pe aceasta dimensiune si atunci ele se trimit Parchetului.

Ce se intampla cu informatiile mai departe?

Mai departe sunt prelucrate de parchete, care au o totala independenta fata de serviciu in acest sens si procurorul e cel care dispune alcatuirea dosarului si trimiterea lui in instanta. Misiunea serviciului e strict legata de informatii, nu de altceva. Nu instrumenteaza dosare. A fost si o discutie pe aceasta chestiune, eu am sustinut la acel moment ca cel putin pe 2 zone – contraterorism si contraspionaj – sa aiba aceasta capacitate executiva. Nu s-a agreat, probabil ca amintirea Securitatii a fost prea profunda pe aceasta chestiune, pe care alte servicii europene o au, inclusiv cele poloneze.

• Despre Elena Udrea

Intr-un interviu mult citat, Elena Udrea spunea ca procurorul-sef al DNA, Laura Kovesi, ar fi ascultat foarte mult de SRI.

Nu vreau sa comentez declaratiile politicienilor. Sunt 2 institutii distincte, care colaboreaza strict institutional in baza unui protocol care exista intre ele si a legii. Dincolo de acest aspect, factori subiectivi nu pot exista in aceasta cooperare.

In timpul mandatului dumneavoastra au existat interceptari pe care serviciul le-a facut, folosite ulterior ca intrument politic?

Nu. Ideea de neutralitate si de independenta a fost fundamentala in exercitarea mandatului si cred ca este si intotdeauna va fi cea mai importanta chestiune.

In acelasi interviu, Elena Udrea il acuza pe Florian Coldea, prim-adjunctul SRI.

Nu comentez. Nu se putea intampla asa ceva, nu se putea sa nu stiu eu ca director. Lucrurile au fost clarificate in cadrul comisiei de control din Parlament. Nu eram director, dar stiu cum s-au discutat aceste aspecte foarte detaliat.

Dar comisia a ascultat raportul despre domnul Coldea facut de subordonatii domnului Coldea.

Sa stiti ca sunt laturi independente in serviciu securitatea interna si departamentul juridic, care au indepedenta lor. Asa e structurat un sistem de informatii. Nimeni nu isi permite sa musamalizeze sau sa falsifice sau sa conduca o investigatie interna in sensul intereselor unuia sau altuia pentru ca aceste lucruri raman in arhiva.

Dar cine are acces la ele? Are Parlamentul acces la absolut toate datele pe care le solicita?

Comisia de control are acces la toate datele, mai ales intr-o asemenea situatie, si inteleg ca s-au si prezentat anumite date. In plus, exista arhivele si exista o lege a arhivelor care spune ca ele, la un moment dat, vor fi declasificate. In plus, exista acest aspect foarte important: in cazul unei comisii parlamentare de control, orice declaratie este opozabila in justitie, deci nu se jopca cineva cu cuvintele, pentru ca e vorba de raspundere penala.

Exista, printre membrii comisiei sau printre politicieni, oameni care au fost angajati ai SRI sau sunt colaboratori ai SRI?

Daca va referiti la eterna si fascinanta poveste a acoperitilor, nu exista „acoperiti” in politica si in justitie din partea SRI. Aceste lucruri sunt incompatibile, ilegale, si imi asum aceasta declaratie cu toata raspunderea.

Dar in presa exista acoperiti?

Aici dau acelasi raspuns de 10 ani. Si in acest domeniu, serviciul procedeaza exact cum procedeaza alte servicii europene din domeniu.

Cine a facut fotografiile in care la Paris apar Elena Udrea, Ana-Maria Topoliceanu si Alina Bica?

Nu SRI, asta m-a interesat, si e detaliat in raport.

Tot Elena Udrea spunea ca ati avertizat-o cu privire la aparitia acestor fotografii. E adevarat?

Da, am avut o discutie cu domnia sa, si aceste lucruri au fost clarificate.

De ce?

Nu era vorba de avertizare. Era vorba de faptul ca in contextul unei campanii prezidentiale, ea era candidat prezidential, cred ca e cateodata importanta comunicarea pe asemenea lucruri. Am avut o discutie, la sediul SRI. Pot sa discut cu oricine si e normal sa fac acest lucru in calitate de director daca eu consider ca exista un interes al serviciului.

Si interesul serviciului care era?

Nu as vrea sa comentez mai mult. Dar intotdeauna exista un interes al serviciului.

Asteptam desecretizarea.

Asteptam intotdeauna ceva.

• Despre implicarea serviciilor secrete in politica

Care e implicarea serviciilor secrete in politica?

Este nula, inexistenta.

Tocmai ne-ati povestit un episod in care ati vorbit cu un politician.

Am vorbit cu un politician care fusese fotografiat cu un reprezentant al legii si magistraturii de atunci. Era normal acest lucru. A vorbi cu politicieni este una, a face politica este cu totul altceva. Un serviciu se ocupa de securitatea nationala a unui stat.

Au mai cerut si alti politicieni sa stea de vorba?

Am stat de vorba cu foarte multi, pentru ca sunt probleme de securitate nationala si de Parlament. Serviciul nu traieste rupt de societate, inclusiv de zona politica. Nu inseamna ca face politica. In campania electorala nu se implica, nu i se cere si nu i s-a cerut sa se implice. Acest lucru se poate demonstra usor, pentru ca a te implica, inseamna a avea un ordin, inseamna ca cineva sa aiba un ordin, sa faca ceva efectiv in acest sens, o actiune. Aceste lucruri raman scrise. Orice secret la un moment dat nu mai e secret.

Daca se dezvaluie secretul dupa 10-15 ani nu mai are efect.

Produce efecte juridice si acestea au implicatii. Cineva poate sa mearga inclusiv la parchete in asemenea situatii. Nu sunt de acord cu cei care au incercat, din diferite interese, poate si politice, sa induca aceasta idee in comunicarea publica.

De ce e important sa se stocheze date privind convorbirile personale, corespondenta electronica a romanilor?

Pentru a putea urmari istoric si la nivel de analiza, in cazul unei situatii de securitate nationala, de exemplu o actiune contraterorista, a urmari istoria acestei situatii, a putea investiga mai bine si mai rapid pe baza acestei istorii o situatie care poate periclita securitatea nationala a unui stat. Toate statele procedeaza asa.

Cati romani sunt ascultati zilnic?

Nu mai sunt director. In perioada mandatului meu, foarte putine mandate de siguranta nationala si exact pe zonele de care vorbeam: contraterorism, contraspionaj, amenintari cibernetice. O medie de 1.500 de mandate de acest tip pe an. Mi se pare chiar foarte putin.

Si pe perioade indelungata?
Variabil, depinde de situatie, pot fi pe perioada mai limitata, mai lunga, conform legii.

Reprosul adus legilor Big Brother este ca nu existat perioada de dezbatere, au intrat deja in procedura parlamentara.

Eu cred ca s-au dezbatut foarte mult si cred ca si eu am gresit supracomunicand. S-au dezbatut si in perioada in care au fost respinse de Curtea Constitutionala, au existat organizatii implicate de o parte si de alta. Acum eu cred ca s-a produs un pas bun prin acest acord politic. Va exista o dezbatere in Parlament si dezbaterea in zona societatii civile va continua, dar sunt, eu spun, necesare.

A fost acesta singurul motiv pentru care v-ati dat demisia din functia de director al SRI?

Mi-am anuntat demisia inca din noiembrie. E normal ca dupa atatia ani – si aceasta e o functie extraordinar de importanta si sensibila – sa vina un alt director, a venit un alt presedinte, nimic nefiresc.

Aveti mai mult timp liber acum, ce faceti cu acest timp liber?

Am si preocuparile mele academice, predau la Universitate, mai scriu. E o perioada foarte buna.

Va ganditi sa candidati la functia de presedinte al Romaniei?

Momentan ma gandesc fix la postul de ambasador in Statele Unite si va fi un proces si de audieri in Parlament, si de acreditare, si de studiu al dosarelor. Imi voi dedica timpul acestei chestiuni.

Ati fi un bun presedinte al Romaniei?

Nu ma gandesc la aceasta ipoteza. O exclud, in acest moment. Ma gandesc sa imi servesc tara cat se poate de bine la Washington.

sursa: hotnews.ro