iohannisAdrian Toni Neacsu, fost judecator in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a vorbit despre implicarea SRI in Justitia din Romania si despre deciziile clandestine ale CSAT.

Intr-un amplu articol postat pe blogul personal sub titlul „Despre justitia penala a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii”, Neacsu a subliniat ca informatia „exploziva” a anului este faptul ca SRI a recunoscut oficial ca de mult ani se implica in Justitie.

„Informatia exploziva a anului, si care din punctul meu de vedere va fi greu de depasit, este recunoasterea oficiala a SRI-ului de saptamana trecuta ca de multi ani se implica in activitatea de realizare efectiva a justitiei in Romania.
Cot la cot cu procurorii si judecatorii, angajatii SRI se implica in instrumentarea penala si judecarea dosarelor in justitie.

Sau, cu cuvintele intocmai ale generalului Dumbrava, ‘daca in urma cu cativa ani consideram ca ne-am atins obiectivul odata cu sesizarea PNA, de exemplu, daca ulterior ne retrageam din campul tactic odata cu sesizarea instantei prin rechizitoriu, apreciind ca misiunea noastra a fost incheiata, in prezent ne mentinem interesul/atentia pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze'”, a scris fostul judecatorul, care a fost recent condamnat la un an de inchisoare cu suspendare.

Citandu-l din nou pe Dumitru Dumbrava, directorul Directiei Juridice a Serviciului, care a spus ca „fenomenul coruptiei, ca amenintare la adresa securitatii nationale, a intrat relativ recent in portofoliul SRI”, Neacsu a subliniat ca recunoastere acestei enormitati „ar fi trebuit sa duca la cutremure in administratia serviciilor speciale”.

CSM ar fi trebuit sa ia masuri

„Consiliul Superior al Magistraturii ar fi trebuit pana acum sa se isterizeze, sa declanseze actiuni ample de verificare si aparare a independentei sistemului judiciar, sa protesteze pe toate canalele formale si informale, sa inroseasca telefoanele ambasadelor (…).

De asemenea, presa ar fi trebuit sa declanseze un SRI-gate. Nu se va intampla nimic din aceasta agitatie si ceva imi spune ca momentul iesirii SRI cu o recunoastere neprovocata de nimeni nu a fost deloc unul spontan, ci dimpotriva a fost programat exact in acest moment tocmai pentru ca societatea romaneasca este incapabila de o reactie”, a detaliat Toni Neacsu.

Acesta a mai notat ca exista cel putin trei hotarari ale Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) prin care SRI-ului i-au fost atribuite competente clare in domeniul monitorizarii sistemului judiciar.

„CSAT-ul, fie el condus de voluntarul Traian Basescu sau de orice alt presedinte, nu putea legal, in baza atributiilor proprii, sa extinda cu de la sine putere competentele Serviciului Roman de Informatii acolo unde Constitutia si celelalte legi nu-i permit (…).

In practica insa, hotararile CSAT sunt secrete si nu se supun controlului judecatoresc sau altei forme de control. (..) Daca exista hotarari ale CSAT care obliga SRI-ul sa se implice in activitatea judiciara din Romania, acestea incalca in mod cert ordinea de drept constitutionala din Romania, Curtea Constitutionala fiind cea care legitimeaza clar o astfel de afirmatie”, a explicat fostul magistrat.

De ce acum

Neascu considera ca SRI a decis sa iasa public cu un astfel de subiect, „asumandu-si riscul, moderat de altfel, al unui scandal mediatic, tocmai pentru a pune noul CSAT si mai ales pe seful acestuia, presedintele Iohannis, in fata faptului implinit”.

„SRI-ul recunoaste public in 2015 imixtiunea sa la ordin in justitie, dupa alegerea unui nou presedinte al Romaniei, care in acelasi timp, este si presedintele CSAT, tocmai pentru ca stie ca hotararile CSAT anterioare sunt nelegale. Problema fundamentala nu este implicarea unui serviciu de informatii in justitie, lucru de altfel foarte grav in sine, ci implicarea sa la ordinul dat de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. (…) Cartoful fierbinte e la Presedintele Iohannis. Oricum ar fi, SRI-ul cade, ca mata, in picioare”, a conchis Neacsu.

Fostul judecator a fost condamnat definitiv, pe 23 martie, la un an de inchisoare cu suspendare, pentru ca a decontat cu acte false cheltuieli in valoare de aproape 67.000 de lei. Mai exact, Toni Neacsu a incasat suma respectiva pentru 48 de zile in care a lipsit nemotivat de la serviciu.

In prima instanta, in mai 2014, Curtea Suprema l-a achitat pe Toni Neacsu, motivand ca „faptele nu au fost comise cu vinovatia prevazuta de lege”. Nefiind definitiva, sentinta a fost contestata de procurorii DNA.

Toni Neacsu a fost suspendat din CSM in martie 2013, dupa ce DNA a inceput urmarirea penala impotriva sa, iar in decembrie 2013 acesta a demisionat din magistratura.

sursa: ziare.com

2 COMENTARII

Comentariile sunt închise.