Trei ani, cinci miniştri şi sute de kilometri de autostrăzi rămaşi doar pe hârtie. Din promisiunile lui Victor Ponta s-a ales un stâlp răsărit în mijlocul unui drum care în mapa Marilor Proiecte ale unui fost ministru figura ca centură de nivel european. În România, infrastructura este o Cenuşăreasă care aşteaptă marea transformare. Până acum, niciun Guvern nu a reuşit să o facă. Premierul Victor Ponta a spus, sâmbătă, că cea mai mare nerealizare în cei trei ani de guvernare este legată de problema infrastructurii, în special autostrăzile, şi că cel mai probabil porţiunea de autostradă Comarnic – Braşov se va realiza cu bani de la buget. Cu un an înainte de finalul mandatului, Cabinetul condus de Victor Ponta are restanţe majore: 800 de kilometri de autostradă din cei 1.000 promişi sunt în stadiul de proiect şi nu sunt şanse să fie finalizaţi în 2016, privatizarea CFR Marfă a eşuat şi nici Tarom nu stă prea bine.
Aproape o mie de kilometri de autostrăzi, reanalizarea strategiei de privatizare a CFR Marfă, terminarea lucrărilor de modernizare la sute de kilometri de linii de cale ferată, pregătirea licitaţiei pentru linia 7 de metrou Şoseaua Alexandriei- Voluntari erau doar câteva dintre promisiunile cuprinse în programul Guvernului Ponta în 2012. Ce s-a ales de ele?
Cinci miniştri la Transporturi, plus un interimat al lui Ponta
În cei trei ani de guvernare, nu mai puţin de cinci miniştri s-au succedat la Transporturi. Primul dintre ei, Ovidiu Silaghi, a fost o prezenţă discretă, remarcându-se prin problemele cu ANI şi acuzaţiile aduse de DNA pentru trafic de influenţă. Potrivit procurorilor, Silaghi ar fi primit mită de 200.000 de euro de la Nelu Iordache, unul dintre oamenii de afaceri care a beneficiat de mai multe contracte de la CNADNR, anulate ulterior.
După el a urmat Relu Fenechiu, care a avut un mandat de şapte luni, încheiat după ce a fost condamnat cinci ani în dosarul “Transformatorul”. În timpul mandatului său a avut loc licitaţia pentru CFR Marfă, unde câştigător a fost declarat Gruia Stoica, prin Grup Feroviar Român (GFR), care a oferit un preţ de 202 milioane de euro pentru 55% din acţiuni. Ulterior, privatizarea CFR Marfă a eşuat.
Un scurt mandat de interimar la Transporturi a avut şi premierul Victor Ponta, care s-a ferit să tranşeze problema privatizării CFR Marfă.
Venită de la Parlamentul European, Ramona Mănescu, următorul ministru al Transporturilor, nu s-a remarcat prin nimic în fruntea Ministerului Transporturilor, cu excepţia faptului că nici ea nu a semnat contractul privatizării CFR Marfă, parafarea acestuia revenindu-i secretarului de stat Cristian Ghibu, considerat un apropiat al lui Relu Fenechiu.
Următorul pe lista şefilor de la Transporturi în guvernele Ponta a fost Dan Şova. El a ieşit în faţă prin desenarea hărţilor cu 2.400 de kilometri de autostrăzi până în în 2020, între care controversata Bucureşti-Alexandria, aşa-numita autostradă a lui Dragnea.
Strategia de autostrăzi desenate ale lui Şova, lansată în decembrie 2013, nu mai avea ca prioritară realizarea autostrăzii Sibiu-Piteşti, care ar fi urmat să fie gata undeva după 2020. Ulterior, după criticile din partea Comisiei Europene, autostrada Sibiu-Piteşti a fost declarată ca prioritară. Şova a reziliat contractul cu Bechtel, plătind companiei americane despăgubiri de 38 de milioane de euro, nu înainte de a anunţa că varianta originală a contractului cu Bechtel – firmă care a primit fără licitaţie contractul pentru Autostrada Transilvania (415 kilometri) de la Guvernul Năstase- nu este de găsit. Pentru 52 de kilometri din Autostrada Transilvania statul a plătit 1,5 miliarde de euro.
Tot Şova a oprit mai multe lucrări, pe motiv că nu suntfonduri, precum lucrările la modernizarea şoselei de Centură de Sud a Bucureştiului. În schimb, a demarat licitaţii pentru zeci de studii de fezabilitate (SF) de autostrăzi care nu au şanse să fie începute prea curând, riscând astfel cheltuirea inutilă a unor bani, având în vedere că termenul de valabilitate al unui SF este de doi ani, potrivit consultanţilor. Tot pe mandatul lui Şova la Transporturi la CNADNR au fost lansate două proiecte de concesiune care au rămas în aer: autostrada Craiova- Piteşti şi autostrada centura de sud a Capitalei.
Celebră rămâne şi “mutarea cu cortul” a lui Şova pe şantierul Comarnic-Braşov, autostradă pe care Şova o promitea, în martie 2013, terminată în 2016, “ chit că mă mut pe ea”. Nici până în prezent contractul cu asocierea Vinci – Strabag-Aktor nu a fost semnat, principal problemă fiind lipsa finanţării.
Actualul ministru al Transporturilor Ioan Rus spunea recent că se caută un nou model financiar pentru Comarnic-Braşov. Tot Rus a fost cel care a anunţat şi finalizarea unei prime variante a Master Planului de Transport. Documentul, fără de care România nu poate accesa fonduri europene pentru transporturi în perioada 2014-2020, a suferit mai multe modificări, Comisia Europeană transmiţând autorităţilor mai multe observaţii. În cea mai recentă variantă, care urmează să fie transmisă spre aprobare la CE, autostrada Sibiu-Piteşti devine “prioritate zero”, după ce anterior trecuse prin stadiul de drum expres.
Autostrăzile fără sfârşit
Din cei 962 de kilometri cât însumau autostrăzile pe care Victor Ponta le promitea în programul cu care USL a câştigat alegerile, 804 kilometri nu sunt încă gata şi nici nu au şanse să fie finalizaţi până în 2016. Unii dintre ei nici măcar nu au fost începuţi, cum este Comarnic-Braşov pentru a cărui construcţie Ponta garanta cu candidatura, în urmă cu trei ani.
Acum premierul Victor Ponta admite că cea mai mare nerealizare în cei trei ani de guvernare este legată de problema infrastructurii, în special autostrăzile, şi că cel mai probabil porţiunea de autostradă Comarnic – Braşov se va realiza cu bani de la buget. Cu alte cuvinte, înţelegerea cu Vinci-Strabag-Aktor, desemnat drept câştigător în decembrie 2013 pentru concesiunea Comarnic-Braşov, pică.
” Dacă mă duc la Transporturi, CNADNR, toţi îmi vor spune a doua zi ne ia DNA-ul. Suntem în blocaj, este un blocaj politico-instituţional de înţelegere politică. O vom face din buget, nu din bani europeni. Nu vom avea bani europeni pentru Comarnic – Braşov, nu ni se dau”, a afirmat Ponta la B1 TV.
În trei ani au fost daţi în folosinţă aproximativ 300 de kilometri, dacă luăm în considerare şi centurile ocolitoare la nivel de autostradă, toate începute pe vremea fostei guvernări.
Astfel, în întreg anul 2012 au fost deschise tronsoanele Bucureşti-Ploieşti, Cernavodă-Medgidia, Medgidia-Murfatlar, Timişoara-Lugoj. Pe lângă acestea, tot în 2012 a fost deschisă circulaţia pe centurile oraşelor Arad şi Constanţa.
În 2013 au fost inaugurate segmentele de autostradă Lugoj-Deva – lotul 1, Orăştie-Sebeş Vest, Simeria-Orăştie, Sălişte-Sibiu.
Citiţi articolul integral pe gandul.info
