Arheologii se declară fascinaţi de situl harghitean de la Ciomortan-Păuleni (Harghita) care face parte din cultura preistorică europeană Cucuteni-Ariuşd-Tripolie și unde se găsesc urme aparținând și altor culturi, inclusiv cea dacică.
Cercetări arheologice la Păuleni.
Boabe de grâu, figurine antropomorfe, ceramică, bijuterii şi unelte vechi de mai bine de şase mii de ani au fost scoase la suprafaţă în aceste zile de arheologi şi specialişti în civilizaţiile preistorice din întreaga lume, în judeţul Harghita.
Aşezarea unde s-au făcut descoperirile este cunoscută sub numele de Ciomortan-Păuleni şi este locul unde au evoluat nu mai puţin de şapte culturi preistorice europene, de la Cucuteni-Ariuşd până la cea dacică.
Situl arheologic Ciomortan-Păuleni se află într-o zonă montană izolată, la câţiva kilometri din Miercurea Ciuc.
Arheologii decopertează pământul, atent, centimentru cu centimetru, fac schiţe şi studiază cu atenţie fiecare ciob de ceramică sau frântură de os, unelte sau bijuterii.
Arheologi din toată lumea
Sub ochii lor, o lume veche de şase mii de ani. Se înţeleg în engleză pentru că unii dintre ei au venit din Japonia, Statele Unite ale Americii şi chiar Australia să scoată la lumină celebra ceramică de Cucuteni, lucrată într-un stil artistic unic, desăvârşit.
Fumihito Nagase este din Japonia şi face un studiu comparat despre figurinele antromorfe aparţinând culturilor preistorice europene şi cele din ţara sa.
El spune că în România găseşte un bogat material antropomorfic presitoric, la fel ca şi în Japonia.
“Vreau să ştiu de ce aceste populaţii străvechi au creat, şi aici şi în Japonia, figurine antromorfe, în special reprezentări feminine.
“Acest sit arheologic este captivant şi extrem de valoros din acest punct de vedere”, spune studentul japonez.
Ceramică unicat
Antropologul Raymond Whitlow, de la Universitatea americană Buffalo revine pentru a cincea oară în România.
“Două lucruri fac acest sit extrem de important: primul, sunt mai multe nivele de civilizaţie preistorică, neolitic şi bronz, iar în al doilea rând este vorba de localizarea sa, în apropierea unor trecători montane.
“Am descoperit acest sit arheologic la începutul studiilor universitare şi am venit prima dată aici în 2006.
“Am revenit pentru că am descoperit o o cultură preistorică spectaculoasă, mai ales ceramica despre care pot spune că este splendidă”, a declarat antropologul Raymond Whitlow.
Rachael Koch este studentă la Universitatea Melburne din Australia şi este fascinată de tot ce se află în în jurul său.
“N-am ştiut, până acum, mare lucru despre arheologie dar am am aflat despre istoria României şi culturile preistorice fascinante de aici în timpul studiilor… ce am descoperit aici este incredibil, mai ales ceramica de Cucuteni”, spune Rachael Koch.
Muzeograful Dan Buzea, coordonatorul şantierului arheologic din Ciomortan-Păuleni îmi arată câteva zeci de boabe de grâu împietrite pe un ciob de ceramică, un vas ritualic şi o figurină antropomorfă.
Toate încap în podul palmei.
“Diamantele” arheologilor
Este încojurat de site pline de sute de fărâme de vase de lut care fac parte din ceea ce a fost un inventar casnic în urmă cu peste 6000 de ani.
Umblă cu atâta grijă cu mâinile printre ele, de parcă ar umbla cu diamante şi se teme să nu cumva să-i cadă ceva printre degete. Lucrează, el şi toţi ceilalţi, zi lumină.
Mai au doar o săptămână la dispoziţie din cea de-a douăsprezecea campanie de săpături la Ciomortan şi mai sunt multe de scos la lumină, de inventariat, de notat, de făcut schiţe.
Aşezarea preistorică harghiteană de la Ciomortan-Păuleni a fost descoperită în urmă cu 60 de ani de arheologul Szekely Zoltan care a făcut şi primele săpături arheologice.
Cele mai importante sunt legate de cultura preistorică europeană Cucuteni-Ariuşd-Tripolie care a evoluat în mileniile V-IV înainte de Hristos şi se întinde pe o suprafaţă de peste 350.000 de km pătraţi, din estul Transilvaniei până la Nistru.
Angela Bîrsan
Sursa: http://www.romania-actualitati.ro/inventar_casnic_de_acum_6000_de_ani-17218
