ADEVĂRATUL MARE ADVERSAR POLITIC AL LUI KLAUS IOHANNIS

Nu este Victor Ponta și nici Traian Băsescu, așa cum, poate, s-ar aștepta unii. Din anumite puncte de vedere, cei doi chiar îi dau o mînă de ajutor președintelui în exercițiu în ceea ce privește prestația. Există, însă, un adversar politic de maximă periculozitate pentru președinte, care crește, crește, crește și dă semne că are gînduri mărețe pentru viitor, în orice caz mult peste ceea ce i-ar permite fișa postului. Ua adversar care îi creează, deja, mari probleme președintelui, pentru că îi cam face pulbere mesajele și atitudinea.

Acel personaj este Laura Codruța Kovesi.

Scriam, zilele trecute, că șefa DNA își construiește încet, dar sigur, un profil de prezidențiabil, poate chiar în perspectiva anului următor, cînd arătam că modificarea Constituției și reducerea mandatului prezidențial vor genera o presiune uriașă pe Iohannis să demisioneze, pentru a facilita reducerea numărului anilor electorali. Deși greutatea analizei cădea pe această din urmă chestiune, a făcut furori ideea Kovesi for president.

Procurorul a dezmințit ipoteza Inpolitics, ulterior, dar asta nu are nicio valoare într-o țară care a revenit la democrație printr-un anunț mincinos de acest tip în chiar zilele lui decembrie 1989 (”FSN nu se va transforma în partid și nu va candida în alegeri”) și a ajuns prin a inventa candididaturi false, la derută, candidați-iepuri și desemnări fix în buza campaniei electorale. Femeia nu are niciun interes sa fie transformată de pe acum în țintă politică.

Vorbind despre construirea noului profil al lui Kovesi nu am oferit argumentele necesare; ceea ce s-a întîmplat în zilele care au urmat ne obligă, însă, să o facem. Mai ales că teza noastră se confirmă vertiginos și spectaculos, totodată.

Să o luăm metodic.

Lăsînd deoparte agitația de zi cu zi, mulți români vor fi observat o ciudățenie de proporții: în spațiul public au început să se ciocnească violent două concepte total diferite.

Unul este ”emanat”, dacă putem spune astfel, de Klaus Iohannis.

Întreaga prestație de 100 de zile a noului președinte sugerează un îndemn la calm, la neprecipitare, la rezolvarea lucrurilor fără grabă, fără pripeală.
Lucrul bine făcut nu se face peste noapte, pare să spună mereu Iohannis.
Iar președintele nu se grăbește deloc. Are timp să scrie carte după carte.
Să meargă în două vacanțe exotice în scurta perioadă de după alegeri, chiar forțînd nițel nota.
Să se preocupe de amenajarea bucătăriei de la palatul Cotroceni. Ori de înființarea instituției Primei Doamne.
Și îi place mult să tărăgăneze.
Să întîrzie foarte mult anumite reacții așteptate la evenimente în derulare.
Să întîrzie foarte mult numiri în posturi grele, precum șefia SIE, ori completarea schemei de consilieri, mai mult de jumătate dintre ei fiind rămași de pe vremea lui Băsescu.
Să nu se grăbească deloc cu debarcarea guvernului Ponta, fie și prin încurajarea fostului său partid să treacă la acțiune.
Să nu se preocupe prea intens de problematica Rusiei și a potențialului conflict cu România, care dă multora fiori.
Ne-am grăbit atîția ani fără folos, ce ar fi dacă am încerca și altfel, adică să privim lucrurile mai relaxat? pare să transmită românilor care l-au ales fostul edil sibian.
În plus, chiar și cînd vine vorba de campania anticorupție, Iohannis sugerează tot necesitatea unei moderații în raport cu prestația actuală a procurorilor, nefiind un fan al cătușelor și al telejustiției.

Pînă la un punct, mesajele sale sunt susținute, culmea, de lideri precum Ponta ori Băsescu. Premierul nu face nici el valuri, ba chiar, prin relaxarea fiscală, vădește o notă de optimism și încredere față de viitorul imediat. ”Hai că n-o fi dracul chiar atît de negru!” pare să spună el, făcînd șmecherește cu ochiul. Cît despre Băsescu, și el are aceleași teorii despre telejustiției și încătușări: trebuie să se mai calmeze lucrurile.

Există, însă, un lider care are cu totul alte poziții decît Iohannis la aproape toate capitolele.

Chiar dacă asta înseamnă depășirea grosolană a fișei postului.

E vorba, cum spuneam, de Laura Kovesi, șefa unei structuri mai degrabă mici în stat, un parchet aflat în componența Parchetului de pe lîngă ÎCCJ.
Din această poziție, Kovesi contrazice însă, vehement, mesajele prezidențiale.

Nu e timp de relaxare, pentru că România e în plin război, transmite Kovesi, Un război dur, purtat împotriva unei corupții cvasigeneralizate. Și care trebuie întreținut ani de zile de aici încolo. Vorbește chiar de o adevărată ”explozie a volumului de activitate în DNA”.
Vor unii să fie lăsat mai moale spectacolul cătușelor? Nici vorbă: ”Dacă trebuie să arestăm 10.000 de persone, atunci le vom aresta ”spune Kovesi. ”Ritmul susţinut va continua. Atâta vreme cât vom avea funcţionari corupţi, activitatea noastră va fi la fel şi nu ne vom lăsa intimidaţi de presiuni”.

Tot ea mai anunță că numărul dosarelor noi deschise crește amețitor, de la o zi la alta, că e nevoie de mai mulți procurori, de mai multe birouri, de mai multe resurse. Conflictul nu se calmează, ci escaladează, mai ales că ”sunt foarte multe presiuni exterioare din partea politicienilor” la adresa procurorilor DNA.
Recațiile din presa kovesiană sunt pe măsură: ”Razboiul declarat de sefa DNA nu este al unei institutii, cu atat mai putin al unui om. Este, ar trebui sa fie razboiul nostru, al tuturor celor care dorim nu razbunare si sange, ci doar sa traim mai bine si mai curat in tara noastra. Si daca acest razboi presupune ca 10.000 de borfasi de lux sa ajunga in puscarie, asa sa fie, indiferent ce functii au sau au avut, indiferent ce capital de incredere sau popularitate au avut sau au. Nu e o paguba, e un castig” (ziare.com).

Războiul personal al lui Kovesi nu e, însă, doar cu cei corupți.

Abia aici intervin complicațiile legate de noul profil al șefei DNA.

Kovesi se luptă cu nepăsarea unor servicii de informații, altele decît SRI, care nu colaborează suficient și nu livrează destul marfă pentru noi dosare. ”Dacă și celelalte servicii de informații din România ar avea o dorință de colaborare mai mare și ne-ar trimite mai multe sesizări probabil și cooperarea cu ele ar fi mult mai bună”.

Kovesi e nemulțumită de atitudinea oamenilor din Ministerul Administrației și Internelor, care au tendința să fraternizeze și să socializeze prea mult cu politicienii și afaceriștii dubioși. “Este important să descoperim și vulnerabilitățile. Una dintre vulnerabilități este relația dintre angajați ai MAI și politicieni locali. A fi polițist este o onoare, iar polițiștii trebuie să facă sacrificii prin limitarea acestor relații”, spune ea.

Kovesi e nemulțumită de ANAF și o urechează public (”Să sperăm că ANAF va fi mult mai eficientă”), pentru că nu recuperează suficient din sumele confiscate infractorilor: “Exista un efort al procurorilor pentru a indisponibiliza bunuri, exista un efort al judecatorilor cand solutioneaza aceste dosare, pentru a verifica legalitatea instituirii masurilor, acuratetea datelor de identificare a bunurilor indisponibilizate si cred ca este extrem de important ca si organele fiscale sa execute hotararile judecatoresti de condamnare. Degeaba trimitem persoane corupte la puscarie, daca nu le luam si averea. Din pacate, sunt situatii in care sunt persoane care executa pedepse privative de libertate, instantele de judecata au decis confiscarea averii lor si, cu toate acestea, organele financiare nu le-au executat.”

Kovesi trasează, mai nou, sarcini legislativului, cerînd eliminea completă din viitoarea Constituție a imunității parlamentare: ”Nu este normal ca un vot al unor politicieni să blocheze justiţia sau să se substituie justiţiei. În momentul în care a fost introdusă imunitatea s-a avut în vedere apărarea parlamentarilor pentru opiniile politice, nu pentru faptele de corupţie”.

Nu uită să urecheze și inițiativele parlamentarilor: ”Modificarea Codului de Procedură Penală este o încercare evidentă de a ne bloca activitatea, de a nu putea să ne atingem de corupţi”.

Kovesi are un cuvînt de zis și în privința mediului de afaceri din România, al sistemului sanitar, al celui de educație și, din nou, sugestii pentru parlament: ”Eu cred că oamenii de afaceri își doresc un mediu concurențial curat și să fie siguri la o licitație că criteriile de selecție sunt corecte, sunt transparente. Același lucru îl vedem și în sistemul de educație, și în sistemul de sănătate. De exemplu, cel mai simplu caz: au fost arestați profesori pentru examenele la bacalaureat și totuși nu se schimbă nimic. Or, nu așa rezolvăm noi problema. Cred că este foarte important să se revizuiască această legislație privind procedura de achiziții publice, pentru că doar studiind hotărârile de condamnare în dosarele DNA se pot trage foarte multe concluzii privind riscurile și vulnerabilitățile care apar în astfel de proceduri.

Alte instituții, prietene cu binomul DNA-SRI să zicem, sunt apărate de Kovesi: ”Nu cred că trebuie culpabilizată o instituţie pentru faptele conducătorului ei. Cel puţin în cazul lui Horia Georgescu, este vorba de activităţi fără legătură cu ANI”

Kovesi sesizează Curtea Constituțională, via CSM, în cazul Șova, luînd-o înaintea președintelui Iohannis.

Are chiar și sugestii ”guvernamentale” pentru utilizarea sumelor confiscate de la corupți: ”În 2014, instanțele au dispus confiscarea și recuperarea unor prejudicii de peste 310 milioane €. Dacă această sumă ar fi fost efectiv încasată, s-ar putea dubla salariile medicilor”.
Sau: “Sunt foarte multe institutii publice care platesc chirie. Ar putea statul roman ca bunurile pe care le confisca sa le administreze ca un bun proprietar, iar aceste institutii sa nu mai plateasca chirie, ci sa se mute in sedii care sunt confiscate. Ar fi un semnal foarte bun”

Nu lipsesc – atenție! – mesajele populiste adresate direct cetățenilor, unele formulate cu o abilitate politică de invidiat:
“Eu și procurorii din DNA ne dorim doar să nu mai trăim într-o Românie în care ești nevoit să dai mită pentru ceea ce ți se cuvine de drept”
“Pentru mine e foarte important cand in fiecare dimineata ma duc la birou si gasesc dosare de la cetateni care spun ca nu doresc sa depună plangere, ci ”sa va felicitam si sa spunem bravo DNA, bravo procurorilor DNA’”,
”Este trist sa vezi cand o persoana condamnata pentru coruptie iese din penitenciar, se duce in vila lui de lux, isi conduce masina de lux, cu toate ca statul ar trebui sa confiste efectiv aceste bunuri”.

Cînd vine vorba de activitatea sa și a DNA, Laura Kovesi nu prididește cu laudele, dublate, ici colo, de compasiune pentru bieții procurori care trag ca boii la jug:
– ”Sunt foarte multi oameni de afaceri care ne felicita pentru ceea ce facem”
– ”Am obtinut si cel de-al doilea mandat, iar in aceasta pozitie ma aflu pentru ca s-a facut o propunere de catre dl. Ponta si am fost numita de Traian Basescu. Cred ca acest lucru s-a intamplat pentru ca in mandatul de procuror general am avut rezultate foarte bune si am reformat institutia. Nu cred ca mi-a facut nimeni un favor”.
– ”Simtim presiuni pentru ca am atins o zona sensibila. Noi ne continuam activitatea. Raspunsul nostru consta in continuarea muncii de calitate in instrumentarea dosarelor”.
– ”Avem un stoc de aproape 7.000 de dosare, la care lucrează 86 de procurori. Tot ceea ce se vede că face DNA se face cu 86 de procurori, ajutați în activitate cam de 190 de polițiști. Prin urmare, nu este adevărat că suntem mii de oameni în DNA. Sunt doar 86 de procurori și 190 de polițiști”.
– ”Rata de condamnări este de peste 90 la sută, este un procent apreciat chiar și în raportul Băncii Mondiale ca fiind foarte bun”
– ”Am primit felicitări pentru activitatea noastră și în special pentru că ne-am implicat în zone care până acum păreau de neatins – miniștri, parlamentari, persoane care au deținut funcții importante, persoane care au traficat sume mari de bani. Persoane care păreau intangibile”.
– ”Mi-am făcut treaba aşa cum scrie în lege şi în Constituţie. Nu mă interesează ce zice domnul Băsescu. Respectăm drepturile fundamentale şi suntem preocupaţi de a respecta legea atunci când investigăm dosare” .

Între timp, curg onorurile. Numai în acest an, Kovesi a primit premiul anual al GDS, a fost declarată de Forbes România cea mai influentă femeie din țară, a primit premiul ”Omul anului” la Gala Internationala a Premiilor de Excelenta DEMO TN , e comparată de un ministru cu Vlad Țepeș.

Șefa DNA, subordonata aproape anonimului Tiberiu Nițu, a depășit de mult granițele funcției sale.
Chiar dacă nu ia în calcul, declarativ ori chiar în mod real, candidatura la președinție, e limpede că subconștientul o trădează. Kovesi se încălzește pentru un rol foarte mare, destul de curînd.
Mesajele sale din ultima vreme acoperă tot ceea ce însumează tăcerile lui Iohannis, lucru ciudat dată fiind diferența uriașă între funcții.
Relaxarea blajină a președintelui contrastează violent cu agitația Laurei Kovesi, tot mai solid susținută de presa acoperiților, vorba lui Ion Cristoiu. O presă fericită că a apărut o alternativă viabilă la un lider care aproape i-a tras pe linie moartă prin lipsa de activitate.
Din păcate pentru Iohannis, conjunctura la nivel intern și extern favorizează mai degrabă atitudinea belicoasă a șefei DNA, decît optimismul exagerat al Cotrocenilor.
E și motivul pentru care șeful statului va fi devorat politic în scurt timp, ca de o anacondă nemiloasă, de către noua vedetă a scenei politico-sociale de la noi: Laura Kovesi.

N.B.: La realizarea acestui material s-au folosit citate din interviurile Laurei Kovesi date la România liberă, România Actualități, Digi 24 și din alte declarații de dată recentă.

Sursa: inpolitics.ro