Odată cu intrarea în vigoare a procedurii de sigilare a punctului de lucru al operatorului economic în situația în care inspectorii ANAF constată o serie de ”încălcări ale obligațiilor legale”, începând cu 1 martie, se înmulțesc exemplele în presă peirind modul în care inspectorii fiscului înțeleg să aplice aceste proceduri.

Absurdul acestor exemple, dar și alte situații relativ recente, demonstrează că Fiscul, la rându-i sub presiune pentru a crește încasările la bugetul de stat, alege să își demonstreze ”eficiența” pe seama economiei transparente aplicând măsuri extreme, în loc să privească spre zonele în care evaziunea fiscală este atât de mare încât a fost nevoie ca CSAT să o treacă în rândul amenințărilor la siguranța națională. Există însă zone de evaziune de care autoritățile nici nu se ating, iar atunci când o fac există bănuiala că o fac selectiv.

Exemple de măsuri extreme, care pun în pericol afaceri pentru simple erori, nu pentru evaziune

Unul dintre argumentele oferite de premierul Victor Ponta în susținerea introducerii noilor coduri fiscale a fost acela că, potrivit unor date preliminare, ANAF a reușit în primele luni din 2015 să depășească plafonul previzionat de încasări bugetare.

Cum a reușit Fiscul această performanță? Câteva exemple în cele ce urmează:

  • Inspectorii ANAF au dat amendă 5.000 de lei și au decis închiderea pentru 30 de zile a unui magazin din Rădăuți, proprietate a unei firme din comuna suceveană Horodnic de Jos care are o fabrică de preparate din carne şi 21 de magazine în mai multe localităţi din ţară, după ce au găsit un minus de 50 (cincizeci) de lei în casa de marcat a magazinului.
    Contactat de cursdeguvernare.ro, administratorul companiei, Alexandru Scheul, a declarat că situația s-a produs din cauza unei simple neatenții a casierei, care a dat restul greșit unui cumpărător, care pentru cumpărături de 23 de lei a dat casierei o bancnotă de 50, aceasta dând, din greșeală, restul ca și cum ar fi primit o hârtie de 100 de lei. În plus, acoperirea pagubei nu ar fi fost o problemă: patronul spune că anul trecut a plătit către bugetele publice peste 2 milioane pe toate magazinele sale, iar închiderea unui magazin pentru 50 de lei, dintr-o simplă eroare, e o problemă și pentru salariații care vând, în cazul de față, de circa 4000 de lei zilnic.
  • Cofetăria Codrina, din Piaţa Badea Cârţan din Timișoara, a fost închisă pentru 30 de zile, scriu sâmbătă ziarele locale din Timiș. Motivul pentru care s-a pus lacăt la cofetărie: un plus în casă de 1,50 lei, descoperit de inspectorii ANAF după ce au confruntat monetarul din casa de marcat cu valoarea bonurilor emise până în momentul descinderii.
  • Televiziunile de știri au prezentat situația unui restaurant in București unde Fiscul a aplicat o amendă de 10.000 de lei din cauza unei sticle cu palincă, găsită în bucătăria localului fără să fie înregistrată în magazie.

Presiune pe persoanele fizice independente, prin interpretarea forţată a legii

O poziție similară a lipsit în cazul acțiunilor derulate de ANAF începând cu mijlocul anului 2014 cu privire la reconsiderarea statutului Persoanelor Fizice Independente.

Urmare a unui așa numit „Îndrumar de control” în scopul „perfecţionării activităţii de inspecţie fiscală şi pentru crearea unui cadru unitar privind inspecţia fiscală a contribuţiilor sociale”, fiscul a început să aplice amenzi și să ceară, retroactiv, taxeele socotite potrivit contractelor de muncă, persoanelor aflate cub contracte de persoană fizică independentă.

Sub incidența acestei campanii au căzut asiguratori, farmacisti, arhitecti, medici și alte profesii pe care legea le socoteșye liberale și pasibile de plata în regim PFI.

Înfrumarul de control, menit să stabiliească modul în care inspectorii fiscali trebuie să interpreteze legea, socotea, ca primă cauză a combativității ANAF, faptul că oamenii de afaceri au tendința să-și maximizeze profiturile.

În baza campaniei ANAF și a îndrumarului transmis de Ministerul Finanțelor (Ministru la acea dată – Ioana Petrescu), mai multe companii se află în diverse litigii cu autoritățile statului.

Alte strategii ale Fiscului

În toamna anului 2013, o altă strategie a autorităților atingea apogeul.

La sfârșitul lunii 2013, ministrul Finanțelor de atunci, Daniel Chițoiu, anunța, în preambulul discuțiilor cu troica FMI-CE-BM, creșterea semnificativă a ratei de colectare a impozitelor și taxelor.

Mediul de afaceri – mai ales cel din zona IMM-urilor și a microintreprinderilor, simțeau această creștere a ratei mai degrabă ca pe o perioadă a abuzurilor si ilegalităților :

Taxele si impozitele care fuseseră plătite cu întârziere au mai fost luate o dată de către fisc – prin executări silite și popriri de conturi, în intervalul în băncile comerciale încă nu apucaseră să anunțe plățile.

Așa-numitele reglaje s-au făcut ulterior, prin compensare de la un trimestru la altul, sau chiar de la un an fiscal la altul.

Acestor exemple li se mai adaugă încă unul, bizar în sine, dar care arată că tendința fiscului e să se îndrepte mai ales spre contribuabilul mic și vulnerabil : celebra ”CAS-izare” a alocațiilor pentru copii :

La începutul lunii ianuarie 2015, aproape 11.000 de copii din Argeș au primit de la ANAF înştiinţări să achite contribuţiile la asigurările de sănătate, Fiscul argeşean considerând că alocaţiile copiilor sunt venituri. La o alocație de câteva zeci de lei, CAS-ul calculat era de câteva sute – pentru că, potrivit legii, acesta se calșculează în funcție de valoarea salariului minim.
Doar relatările din presă (Link AICI) l-au determinat pe premier să ceară corectarea situației.

Discreție în ceea ce privește controlul marilor averi, al recuperării prejudiciilor și al luptei împotriva evaziunii

 

Președintele ANAF, Gelu Ștefan Diaconu, promitea în februarie un raport legat de situația recuperării prejudiciilor

Când vine vorba de marea evaziune, de recuperarea prejudiciilor constatate de instanțe sau de controlul marilor averi activitatea Fiscului este mult mai discretă, comunicarea fiind blocată oficial de ”secretul bancar” sau de ”proceduri”.

România nu aplică încă eficient principiul “Follow the money”, observându-se în continuare diferenţe uriaşe între averile puse sub sechestru şi cele confiscate efectiv, precum şi concentrarea pe recuperarea pagubelor, nu pe confiscarea averilor obţinute din infracţiuni.

Rândurile de mai sus sunt o constatare a Raportul MONEYVAL (al Comisiei de Experţi pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a Spălării Banilor şi a Finanţării Terorismului, din cadrul Consiliului Europei), dată publicității în luna iulie 2014, confirmată în luna martie 2015 de procurorul șef al DNA.

Cât despre ”controlul marilor averi”, acțiune declanșată oficial în iunie 2011, când guvernul a înființat un departament specializat în cadrul ANAF, până în 2015 nu a fost emisă nicio comunicare oficială în legătură cu rezultatele acestui demers.

Pe de altă parte, într-un interviu acordat cursdeguvernare.ro în primăvara anului trecut,Gelu Ștefan Diaconu, președintele ANAF, promitea că Fiscul se va concentra pe marea evaziune, pe marile companii producătoare de prejudicii mari și pe informatizarea sistemului, astfel încât eficiența colectării să vină dinspre contribuabilul mare, nu din presiunea pusă pe contribuabilii mici și vulnerabili.

Marea evaziune merge mai departe : cereale, legume și fructe, alcool, țigări

Rețelele de evaziune cu produse agricole, cu produse petroliere au ajuns simple sintagme conținute în declarații sau documente emise ba de la Palatul Victoria, ba de la Palatul Cotroceni, nu ținta unor acțiuni coordonate ale Fiscului, parchetelor și SRI.

Potrivit unor cifre transmise de patronate, contrabanda și evaziunea în zona cerealelor și produselor agricole a ajuns la peste 60 % din piață. Dintr-o piață de miliarde de euro.
Situația aici e atât de dramatică încât companiile din economia transparentă se plâng de deformarea pieței. Bibiana Stanciulov, de exemplu, CEO al Sonompex Topoloveni – vestita marcă de magiun și diverse tipuri de conserve, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că îi este tot mai greu să găsească pe piață materia primă cu factură.

Nu altfel stă industria alcoolului, unde, potrivit patronetelor, circa 85% din piață este copleșită de produse contrafăcute.

 

sursa: cursdeguvernare.ro

Comentariile sunt închise.