Cel mai influent om politic, așa cum îi plăcea lui Viorel Hrebenciuc să se recomande între cunoscuți, a ajuns să controleze o parte din statul român prin numirea unor apropiați în posturi cheie din instituţiile publice. Fundaţia imperiului de combinaţii a fost contruită de Hrebenciuc în primii ani de după Revoluţie şi i-a adus de la bun început milioane de dolari pe an.
Combinațiile în care Viorel Hrebenciuc s-a amestecat de-a lungul vremii au dus la influențarea și controlul distribuirii unui buget de minimum 2,3 miliarde de euro. Şi nu, suma nu e exagerată. Fostul sforar din PSD a fost implicat în ultimele două deceni – de presă, cunoscuți, adversari politici și procuratori – în afaceri ce pleacă de la cele imobiliare și ajung până la investițiile bursiere.
Reamintim că acesta, reținut din octombrie 2014 în dosarul retrocedărilor de păduri, a fost eliberat din celulă și trimis în arest în domiciliu săptămâna trecută. La ora 14.30 va fi publicată şi partea a doua a materialului tot pe acest link.
- 1. JUDEȚUL BACĂU
Viorel Hrebenciuc a construit fundaţia imperiului de combinaţii din primul deceniu de după Revoluție. Atunci a început să meşterească la imperiul de combinații şi mai întâi a lucrat la nivel local, mai exact în județul Bacău, locul său de baștină.
Combinații cu: frații Dumitru și Sergiu Sechelariu și Dragoș Benea, președintele CJ Bacău, primarul-fin din Slănic, Andrei Șerban
Primar până în 1992 al municipiului și apoi prefect până în 1996, acesta l-a sprijinit pe Dumitru Sechelariu și fratele său Sergiu Sechelariu la rangul de baroni locali.
După cearta cu Dumitru Sechelariu, în preajma anului 2002, Viorel Hrebenciuc l-a ajutat să devina “vătaf” de Bacău pe Dragoș Benea, actualul președinte de CJ Bacău, reținut și el într-un dosar de corupție în contractele publice.
Miza, anual 20 de milioane de euro: Lucrările publice anuale în orașele Bacau, Slănic și din întreg județul Bacău pleacă anual la minimum 20 de milioane de euro.
Până în 2000 multe din aceste contracte publice ajungeau la firmele “Regilor șoselelor” este vorba de celebrii Dorel Umbrărescu și Costel Cășuneanu, și ei tot din Bacău, și ei tot cunoscuți ai lui Hrebenciuc.
- 2. PRIVATIZĂRI, AVAS, APAPS
Scena care l-a transformat pe Viorel Hrebenciuc dintr-un sforar local într-un combinator național cu legături în toate partidele a fost cel al privatizărilor.
Odata cu infiintarea APAPS (Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiunilor Statului) în anul 2001, Viorel Hrebenciuc își începe ascensiunea în combinațiile de la București. Acesta își făcea prezența la fiecare investiție mai importantă de un milion de dolari, valuta la modă în anii ‘90.
Combinații cu: Dorel Simion, Ovidiu Mușetescu, Mircea Ursache și Popa Stan
Dorel Simion a fost unul dintre oamenii implicați într-una din primele afaceri ale lui Hrebenciuc, cea a Pieței de Gros din Capitală. Marian Cristache, un producător cooptat în proiect își amintește și acum de inspecțiile deputatului cu părul alb.
După 2000, APAPS a trecut în subordinea Ministerului Privatizării, conduse de Ovidiu Mușetescu, un alt apropiat al lui Hrebenciuc.
După comasarea APAPS în AVAS, la conducerea autorității a fost Mircea Ursache, tot un apropiat al lui Hrebenciuc. Acesta a fost și reprezentantul statului în Fondul Proprietatea începând din 2007, la propunerea Guvernului Tăriceanu.
Prin conducerea AVAS a mai fost și Popa Stan, un alt apropiat al lui Hrebenciuc. Acesta este și acum vicepreședinte al instituției.
Miza, minimum 500 de milioane de euro: Companiile statului au fost privatizate ieftin către apropiați/cunoscuți ai lui Viorel Hrebenciuc. Dintre aceștia, îi amintim pe cei mai cunoscuți, Ovidiu Tender, Corneliu Iacubov și Omar Hayssam.
Afacerea Rafo
Cea mai importantă privatizare în care a fost implicat numele lui lui Hrebenciuc a fost cea a rafinariei Rafo pe care statul a dat-o grupului format din Ovidiu Tender, Corneliu Iacubov și Marian Ivan. Primii doi sunt prieteni ai lui Hrebenciuc, toți fiind originari din Bacău. Prejudiciul statului român în această privatizare a fost estimat de presă între 80 și 300 de milioane de euro.
Alte privatizări au ajuns la oameni apropiați de Hrebenciuc, cum ar fi Omar Hayssam sau Zaher Scandarani
- 3. IMOBILIARE
Viore Hrebenciuc a simțit, în urmă cu două decenii, că prețul pământului din jurul Bucureștiului va crește de zeci de ori, așa că și-a făcut relații cu o mare parte din viitorii latifundiari răsăriți în ultimele decenii.
Combinații la: Administrația Domeniilor Statului (ADS), Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP)
Într-o interceptare DNA, Hrebenciuc afirmă că George Băeșu, fostul director de la ANRP, este “omul meu”.
Sursa aici!
Un apropiat politic al lui Hrebenciuc la ADS a fost, senatorul UDMR Tanczos Barna (președinte ADS 2005-2008 și în 2009). Senatorul UDMR Tanczos Barna este urmărit penal pentru abuz în serviciu şi fals intelectual în legătură cu retrocedarea unor terenuri ale Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Băneasa, prejudiciul produs acesteia fiind de aproape 16 milioane lei, potrivit DNA.
Miza, minimum 50 de milioane de euro: Întâmplător sau nu, Hrebenciuc este amic, rudă sau cunoscut cu o parte din latifundiarii care au făcut avere din terenuri achiziționate în București și în Ilfov. Cei mai cunoscuți sunt Gigi Becali. Nae Nicolae (decedat în 2013 într-un accident rutier) și Nicolae Badea, căruia i-a nășit un copil.
Hrebenciuc a fost singurul om despre care Becali nu a spus vreodată niciun cuvânt urât, deși de gura sa nu au scăpat nici măcar rude ca Ioan Becali sau nașul Gică Hagi. Chiar Gigi a spus că Hrebenciuc l-a ajutat în câteva afaceri, iar în mod curios după ce a fost închis, presa sportivă a susținut că Hrebenciuc și fiul său a condus clubul din umbra și nu numai. În acest sens, presa de specialitate a mai speculat că fostul parlamentar PSD a participat la negocieri pentru achiziționarea unor jucători, a plătit restanțe, conform presei sportive.
Un alt latifundiar, care de data aceasta a profitat de despăgubirile primite de la ANRP, este omul de afaceri din zona Olteniei, Mihai Rotaru. Acesta din urmă este nașul de nuntă al lui Andrei Hrebenciuc. Rotaru a primit de la ANRP peste 25 de milioane de euro.
- 4. LUCRĂRI HIDROTEHNICE
În fiecare an, Administrația Națională a Apelor cheltuie peste 50 de milioane de euro pentru îndiguiri și alte lucrări hidrotehnice. Colosul din acest domeniu este firma Aquaproiect, compania care primește majoritatea contractelor în domeniu.
Legături cu: familia lui Aurel Constantin Ilie, fost consilier al lui Ion Iliescu și fost Ministru al Mediului
În dosarul Iacubov, unul din martori a susținut că firma Aquaproiect e controlata de Hrebenciuc, deși în acte este deținută de un fost ministrul al Mediului din perioada Nastase, este forba de familia lui Aurel Constantin Ilie. Martorul a relatat ca Hrebenciuc l-a forțat să-și vânda partea de acțiuni de la Aquaproiect.
De notat că Ovidiu Gabor director la Apele Române în perioada 2003-2004 este și în acest moment, după un deceniu, director adjunct în cadrul instituției.
Miza, anual 20-30 de milioane de euro: Cea mai mare firmă de lucrări hidrotehnice este controlată de familia Ilie și bineînțeles primește majoritatea contractelor de la Apele Române. Spre exemplu, Titu Bojin, între 2001 și 2011 când a fost director la Apele Române Banat, a acordat lucrări de aproape 50 de milioane către Aquaproiect.
Sursa: http://www.ziaruldeiasi.ro/national-extern/nici-o-sansa-pentru-refacerea-digurilor~ni3qe8
- 5. MASS-MEDIA
Miza: controlul presei
Dacă în anii ‘90 a a ajutat la lansarea postului local Buzau TV, în deceniul următor a țintit spre influentul cotidian “Adevărul”, controlat la aceea vreme de Dumitru Tinu și Cristian Tudor Popescu. Chiar acesta din urma l-a acuzat pe Hrebenciuc, într-un celebru editorial în care l-a poreclit “guzganul rozaliu”, ca a pus mâna pe ziar. Conform presei vremii, 1,7 milioane de euro, bani proveniți din surse necunoscute, ar fi fost imprumutul pe care Viorel Hrebenciuc i l-ar fi dat lui Tinu pentru a cumpăra “Adevărul”.
Hrebenciuc a vrut să controleze presa scrisă și prin controlul fabricii de hârtie de la Letea. Dumitru Sechelariu a fost cel care a cumpărat fabrica Letea la sfaturile lui Hrebenciuc, așa cum recunoștea acesta în urmă cu un deceniu.
- 6. AUTORIZAȚII DE CONSTRUCȚII
Un alt domeniu pe care Hrebenciuc a pus ochii a fost cel al autorizațiilor de construcții.
Combinații cu: Sergiu Sechelariu și Irina Jianu
În Guvernul Nastase l-a impus pe Sergiu Sechelariu ca secretar de stat responsabil cu acest domeniu, iar sef la Inspectoratul de Stat în Constructii a fost băcăuanca Irina Jianu, cea care l-a denunțat pe Adrian Năstase la DNA.
Miza: Eliberarea unor autotrizații de construcții pentru proiectele importante treceau pentru avizare pe la Inspectoratul Național în Construcții.
sursa: evz.ro
Comentariile sunt închise.