Jurnalistul Grigore Cartianu a devoalat, marţi, relaţia de rudenie pe care a avut-o cu Nicolae Ceauşescu şi pe care a descoperit-o întâmplător în urmă cu câţiva ani.

Dezvăluirea a fost făcută la „Adevărul Live” şi repovestită de jurnalist pentru fanii de pe Facebook.

Citiţi mai jos mărturisirea făcută Cartianu pe reţeaua de socializare:

Fraţilor, nu daţi cu pietre: azi, la „Adevărul Live”, am povestit, în premieră absolută, cum am aflat în vara lui 2013 că sunt rudă prin alianţă cu Nicolae Ceauşescu!
O consăteană, profesoară pensionară, mi-a explicat cum s-a încumetrit străbunicul meu, Ştefan Goga (bunicul mamei), cu boierii Ceauşescu din Brădiceni (Gorj), care erau veniţi de la Târgu-Cărbuneşti (tot Gorj). Se trăgeau din familia în care s-a născut şi Andruţa Ceauşescu, cel care avea să „migreze” de la Târgu-Cărbuneşti spre Scorniceşti (Olt), să se însoare cu Alexandrina şi să dea naştere la 10 copii, printre care şi Nicolae Ceauşescu.
Destinul e în stare de surprize care pot depăşi chiar şi cea mai bogată imaginaţie. În decembrie 1989, când îmi păzeam facultatea cu arma în mână de frica „teroriştilor lui Ceauşescu” (mare fraier am fost!) sau când am sărit în sus de bucurie la anunţul execuţiei de la Târgovişte, nu ştiam că sunt rudă cu „odiosul dictator şi sinistra sa soţie”. Nici când am scris cele trei volume („Sfârşitul Ceauşeştilor”, „Crimele Revoluţiei”, „Teroriştii printre noi”) sau scenariul filmului „Moartea Ceauşeştilor. Trei zile până la Crăciun” nu am ştiut despre asemenea legături tainice.
Acum ştiu. Dar asta nu-mi schimbă cu nimic părerea despre domnia satrapică a clanului Ceauşescu.
Tot ce-mi amintesc, din copilărie, este că păşteam vacile pe „moşia Ceauşeştilor”, că prindeam peşte la „moara Ceauşeştilor” şi că alergam după ciuperci prin „pădurea Ceauşeştilor”. Din toate acestea mai rămăseseră doar numele, pentru că în realitate nimic nu mai era al Ceauşeştilor: moşia fusese luată cu totul de C.A.P., pădurea era a Ocolului Silvic, iar din vechea moară supravieţuiseră doar câteva bârne, şi acelea sub apă, la adâncime, unde mă scufundam eu după peşte. Chiar şi Ceauşeştii dispăruseră cu totul din satul meu, cu mult înainte de a mă naşte eu.
Şi tot o ironie a destinului: Nicolae Ceauşescu era născut pe 26 ianuarie, eu sunt pe 27 ianuarie…