Discuțiile dintre juriști și jurnaliști despre utilizarea filmărilor clandestine și a înregistrărilor secrete sunt interminabile.
În noiembrie trecut, jurnaliștii de la RISE Moldova, în colaborare cu RISE România, au difuzat pe Internet un documentar realizat în mare parte cu camera ascunsă. Filmul, intitulatAsasini în lege, dezvăluie rețele mafiote, asasinate politico-financiare și lideri politici finanțați de la Moscova, puși pe destabilizat alegerile parlamentare din fragila Republică Moldova. Riscându-și pielea, jurnaliștii l-au înregistrat clandestin pe Renato Usatîi, liderul partidului Patria, divulgând legăturile dintre asasinate din Londra și București, precum și manevre oculte ale Kremlinului cu efecte la Chișinău și în Transnistria. După mai bine de doi ani de investigație, jurnaliștii au reușit să determine eliminarea partidului extremist Patria din competiția electorală, dar nu vor dormi liniștiți, fiindcă amenințările nu contenesc. De ce și-ar risca viața jurnaliștii infiltrându-se printre mafioți, cum au făcut cei de la RISE, în loc să recicleze, comod, subiecte de pe Internet sau să pescuiască mondenități? Fiindcă, dincolo de bolile veacului, jurnalistul are mari responsabilități față de societate și democrație. Iar jurnaliștii de investigație, câți mai sunt, servesc în cel mai înalt grad interesul public.
Discuțiile dintre juriști și jurnaliști despre utilizarea filmărilor clandestine și a înregistrărilor secrete sunt interminabile. Oamenii legii spun că se încalcă viața privată, iar Codul Civilromânesc le dă dreptate, la art. 74, lit. b, care spune că „interceptarea fără drept a unei convorbiri private, săvârșită prin orice mijloace tehnice sau utilizarea, în cunoștință de cauză, a unei asemenea interceptări“, precum și lit. c. d. e. f., care adaugă difuzarea imaginilor și vocilor, a știrilor, anchetelor și dezbaterilor privind viața personală, fără acordul persoanei, la fapta de atingere adusă vieții private. Jurnaliștii spun că folosirea camerei ascunse este legitimă în cazuri când informații grave nu pot fi altfel obținute. Codul etic alConvenției Organizațiilor de Media prevede situația la art. 2.4.1: „Jurnalistul va obţine informaţii în mod deschis şi transparent. Folosirea tehnicilor speciale de investigaţie este justificată atunci când există un interes public şi când informaţiile nu pot fi obţinute prin alte mijloace. Se recomandă ca utilizarea tehnicilor speciale de investigaţie să fie menţionată explicit în momentul publicării informaţiilor“. O decizie din februarie 2015 a CEDO susține această poziție. Cazul Haldimann contra Elveția a avut de partea sa și organizația Media Legal Defence. Un grup de reporteri și cameramani de la televiziunea de limbă germană SF DRS dintr-un canton elvețian a făcut o înregistrare cu două camere miniaturizate pentru a dezvălui escrocheriile unui agent de asigurări. Filmările au fost date pe post în emisiuneaKassensturz, după ce agentul a fost înștiințat că a fost înregistrat și i s-a dat posibilitatea la comentariu și replică. Instanțele cantonale au sancționat echipa cu amendă penală pentru violarea domeniului privat. CEDO a infirmat sentința națională, arătând că jurnaliștilor le-a fost încălcat dreptul la liberă exprimare. Mai mult, tehnicile speciale de investigație – cameră ascunsă, microfon etc. – sunt considerate de Curte legitime, atât timp cât ele sunt folosite de jurnalist în calitatea sa de „câine de pază al democrației“. Hotărârea CEDO aduce garanții suplimentare ale libertății presei, dar și o clarificare importantă, așteptată de mass-media, pretutindeni confruntate cu suspiciuni de nerespectare a vieții private sau a dreptului la imagine. Decizia nu compromite recomandările anterioare privind responsabilitatea jurnalistului de investigație ale cărui anchetă și mijloace, conform Rezoluției 1003/1993, sunt legitime, dacă servesc adevărul și respectă principiile corectitudinii informației, ale imparțialității, fiind incompatibile cu campaniile în interes particular. În practică, jurnaliștii abuzează uneori de privilegiile lor. Televiziunile de mondenități invadează zilnic intimitatea „vedetelor“, adesea bucurându-se de contribuția acestora. Dar camera ascunsă poate deveni o armă în bătălia politică sau între competitori de business, dusă pe frontul complice al presei. Kanal D a încasat o amendă de 10.000 lei pentru un reportaj cu camera ascunsă realizat într-un cabinet psihologic care dădea adeverințe pentru permis de port-armă. Interesul public s-a dovedit a fi un demers părtinitor într-un conflict între medici, așadar, „un subiect fabricat, cusut cu ață albă“, cum declara un membru CNA.
Sursa: revista22.ro
