Cercetările arheologice desfăşurate pe parcursul a patru decenii au dus la descoperirea celei mai vechi aşezări umane stabile din Europa (de acum circa 9.000 de ani) la Schela Cladovei, un cartier de la marginea municipiului Drobeta Turnu Severin.
Încă de la debutul acestor săpături, lucrările au fost coordonate de un reprezentat al Institului de Arheologie din Bucureşti. Este vorba de renumitul arheolog Vasile Boroneanţ, doctor în istorie, iar după anul 2000, continuate de asemenea, de un alt reprezentat al Institului şi apoi de fiica domnului profesor Boroneanţ, de Adina Boroneanţ, în parteneriat cu Muzeul Regiunii Porţilor de Fier.
Prestigioasa instituţie muzeală din Drobeta Turnu Severin colaborează, de altfel, de mulţi ani cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti în ceea ce priveşte şantierul arheologic de la Schela Cladovei şi nu numai.
Parteneriat româno-britanic
După o primă campanie de săpături în 1965, cercetările au fost reluate în 1967 şi 1968. Odată cu avansarea lucrărilor la barajul de la Porţile de Fier, eroziunea malului s-a accentuat. Caracterul urgent al săpăturiilor de salvare din alte aşezări din amonte (care urmau să fie acoperite total de ape) şi fondurile limitate au dus la întreruperea cercetărilor până în 1982. De atunci şi până în 1997 cercetările au continuat în fiecare an, fiind reluate în 2001-2002 şi din nou din 2006 în cadrul unui proiect comun de cercetare româno-britanic, având ca parteneri Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan”, Universitatea din Edinburgh şi Muzeul Regional Porţile de Fier din Drobeta Turnu Severin.
Cultura Schela Cladovei – Lepenski Vir
Zona care a supravieţuit din situl arheologic Schela Cladovei- punct Canton (km 854) este localizată pe prima terasă a Dunării, la o înălţime de 2-4 m faţă de nivelul actual al fluviului, spre ieşirea în direcţia Orşova din municipiul Drobeta Turnu Severin. Tradiţional, se consideră că situl arheologic se întindea pe o lungime de circa 1 km, între fostul canton de cale ferată 1 şi o staţie de pompare a apei. La construcţia celor două hidrocentrale, Porţile de Fier I şi II, situl a fost puternic afectat, creşterea nivelului apei distrugând o mare parte din el.
Descoperiri aparţinând acestei manifestări culturale au mai fost înregistrate fie aici în zona Porţilor de Fier la Icoana, la Răzvrata, fie ceva mai jos la Ostrovul Corbului, la Ostrovul Mare, unde, de asemenea, s-au făcut cercetări în perioada construirii celor două hidrocentrale, Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II.
„Din nefericire, foarte multe situri au fost distruse în urma fluctuaţilor nivelului Dunării. Inclusiv aşezarea de la Schela Cladovei a suferit periodic distrugeri importante, mai ales în perioada de dinainte de amenajarea lacului de acumulare pentru hidrocentrala Porţile de Fier II, însă din fericire mai există o suprafaţă necercetată din această aşezare, care poate oferi rezultate spectaculoase”, declară muzeograful severinean.
Zona a fost locuită încă din epipaleolitic, constituind nivelul cel mai valoros din punct de vedere documentar-istoric. Cultura Schela Cladovei-Lepenski Vir conturează o civilizaţie bine definită, dunăreană, încadrată cronologic între 7000-5000 î.Ch, evoluând de-a lungul mai multor faze. Pe parcursul cercetărilor au fost descoperite locuinţe, vetre rituale şi morminte. Corespunzător acestui nivel de viaţă sedentar au fost descoperite unelte agricole (săpăligi şi plantatoare din corn de cerb).
Purtătorii acestei culturi aveau locuinţe de formă rectangulară, vetre pentru încălzit şi pentru prepararea hranei, vetre rituale şi practicau înmormântări de înhumaţie în apropierea locuinţei. Se ocupau cu cultivarea primitivă a plantelor şi cu vânătoarea. Principalele unelte sunt realizate din silex, cuartit, dar mai ales din os. Manifestările artistice constau mai ales din incizii geometrice pe diferite obiecte din os, folosite ca amulete sau pandantive. Interesant este că această aşezare pare să fie cel puţin până în prezent şi cea mai veche aşezare omenească stabilă distrusă printr-un conflict armat. În timpul cercetărilor au fost descoperite peste 60 de morminte de înhumaţie. Scheletele defuncţilor par ale unor uriaşi (de regulă, aveau peste 1,90 m înălţime).
Au fost dezvelite peste 100 de morminte
Ceea ce constituie însă caracterul aparte al acestui sit pentru zona Porţile de Fier dar şi pentru întreg mezoliticul sud-est european o reprezintă latura sa funerară. În urma cercetărilor arheologiceau fost dezvelite până în prezent circa 100 de morminte. Aproximativ o cincime dintre ele au apărut în timpul primei perioade desăpături (1965, 1967, 1968).
„În ultimii ani, rezultatele sunt mai mult calitative, în sensul că de ani buni de zile se sapă doar într-o suprafaţă de 25 de metri pătraţi, dar se sapă foarte meticulos pentru a înregistra absolut totul şi pentru a se recupera în întregime dacă pot să spun aşa materialul arheologic sau să se preleveze diferite probe”, precizează muzeograful Marin Neagoe.
Proiectul va continua şi în anii următori pentru clarificarea problemelor legate de cronologia complexelor neolitice menţionate şi stabilirea raportului între neoliticul timpuriu din zonă şi mezoliticul de Schela Cladovei-Lepenski Vir.
Comentariile sunt închise.