Penalii noștri cei de toate zilele | Cine face legile în România: 1 din 10 parlamentari este condamnat, urmărit sau trimis în judecată într-un dosar penal

Pe lângă cei 16 parlamentari deja ieşiţi din Legislativ ca urmare a condamnării, arestării sau incompatibilităţii decise definitiv de instanţă, alţi 52 scriu şi modifică astăzi legi, ca senatori şi deputaţi în funcţie, având în acelaşi timp fie o condamnare definitivă cu suspendare, fie statutul de urmărit penal sau de trimis în judecată de procurorii DNA pentru suspiciuni de corupţie ori de ANI pentru conflict de interese. Analiza situaţiei dosarelor penale în care sunt menţionate numele de senatori ori deputaţi în funcţie relevă că, la fiecare zece parlamentari, unul este fie urmărit penal, fie trimis în judecată, fie deja condamnat definitiv, continuându-şi totuşi mandatul în condiţiile unei pedepse cu suspendare. Gândul a inventariat cele 52 de astfel de cazuri, dar şi domeniile de legiferare de care se ocupă astăzi fiecare, în Parlament. Mulţi sunt membri sau chiar preşedinţi ai unor importante comisii (Juridică, Apărare, Control a activităţii SRI, Administraţie, Economică, Buget, Transporturi, Sănătate, Învăţământ), alţii conduc grupurile parlamentare în care activează. Cu excepţia Monicăi Iacob-Ridzi, care va fi revocată ca urmare a arestării, în statutul celor 7 actuali parlamentari condamnaţi definitiv şi irevocabil, nu s-a schimbat nimic după decizia instanţei.

Săptămânal, Parlamentul primeşte cel puţin o cerere de avizare a arestării sau urmăririi penale a unui senator sau deputat. Numai în luna februarie, procurorii au făcut astfel de sesizări pe numele unor foşti miniştri ca Ioan Ariton, Elena Udrea sau Varujan Vosganian. Zilele trecute, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis condamnarea definitivă şi irevocabilă a Monicăi Iacob-Ridzi la 5 ani de închisoare cu executare. Au existat însă şi alte trei condamnări de parlamentari în dosare penale, mai puţin vizibile. Este vorba de cea a deputaţilor UDMR Mate Andras şi Karoly Kerekes la 6 luni, respectiv la 1 an şi şase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese în urma angajării unor rude la birourile parlamentare, rămase definitive, dar şi de cea a deputatului PSD Vasile Gliga la 1 an de închisoare cu suspendare, care poate fi însă contestată.

Dinspre DNA au venit, pe de altă parte, decizii de începere a urmăririi penale pe numele lui Sebastian Ghiţă sau al lui Vlad Cosma, trimis deja în judecată şi într-un dosar din 2014, cu suspiciuni de luare de mită.

Analizând dosarele penale deschise în ultimii patru ani, gândul a identificat 52 din cei 564 de senatori şi deputaţi aflaţi în funcţie care sunt, în acelaşi timp, fie condamnaţi, fie urmăriţi penal, fie trimişi în judecată pentru conflict de interese ori pentru suspiciuni de corupţie. Patru dintre ei iau decizii legate de legile în domeniul apărării şi securităţii naţionale, având acces la documente cu caracter secret. Alţi patru se ocupă de legislaţia în domeniul administraţiei şi un număr egal de cea în domeniul transporturilor şi al energiei. Trei sunt membri ai Comisiei pentru industrii şi tot atâţia activează în comisiile juridice ale Parlamentului care avizează fiecare act normativ. Patru urmăresc deciziile legate de Buget şi trei fac politicile economice ale României. Cei mai mulţi, şase, populează Comisia pentru Drepturile Omului, doi controlează Guvernul pe politică Externă, câte doi elaborează legislaţia în agricultură, învăţământ, sănătate, muncă, iar unul este membru al Comisiei de control a activităţii SRI.

Un parlamentar condamnat definitiv, în Comisia juridică

Un demnitar cu o condamnare definitivă şi irevocabilă veghează, în prezent, Camera Deputaţilor, fiecare propunere care ar urma să devină lege. Este vorba de deputatul UDMR Mate Andras, condamnat definitiv pe 10 februarie la şase luni de închisoare cu suspendare într-un dosar deschis la iniţiativa Agenţiei Naţionale de Integritate, pentru conflict de interese.

Tot pe 10 februarie a fost însă condamnat, tot pentru conflict de interese, şi tot cu suspendare de pedeapsă, şi Karoly Kerekes, care va continua să activeze în grupul UDMR şi în Comisia pentru muncă şi protecţie socială, luând deciziile preliminare pentru legile din acest domeniu şi dându-şi votul pentru toate celelalte acte normative care ajung în Parlament.

Condamnat la rândul său, anul trecut, la 3 ani şi şase luni de închisoare cu suspendare în dosarul „Poşta Română”, fostul ministru liberal al Justiţiei, Tudor Chiuariu s-a retras la începutul sesiunii parlamentare din Comisia Juridică a Senatului, rămânând însă parlamentar şi transferându-se într-o comisie cu viyibilitate redusă: cea pentru Drepturile Omului.

Sunt însă numai 3 dintre cei 13 deputaţi care au fost condamnaţi în ultimii doi ani, 7 dintre ei definitiv şi irevocabil şi alţi şase în primă instanţă, cu posibilitatea de a contesta decizia. Între aceştia din urmă, Vasile Gliga (deputat PSD) este preşedinte al Comisiei pentru tehnologia informaţiei, iar Ghervazen Longher (reprezentant al minorităţilor) secretar la Cercetarea abuzurilor. În cazul ambilor, ANI a sesizat instanţa pentru conflict de interese.

În ciuda condamnării definitive şi irevocabile într-un dosar finalizat de instanţă în 2014 şi propunerii sale pentru arestare în cazul retrocedărilor ilegale – „dosarul Bica” – UDMR nu i-a retras lui Marko Attila rolul de secretar al Comisiei pentru Drepturile Omului. Plecat din ţară înainte ca Parlamentul să permită procurorilor să îl aresteze, Marko Attila şi-a păstrat funcţiile şi statutul, anunţând recent prin avocat că „este sub protectaoratul premierului maghiar Viktor Orban”.

Condamnările parlamentarilor în dosare penale în utimii ani. Sursele informaţiilor: Camera Deputaţilor, Senatul, ANI, ÎCCJ.

Alte 47 de cazuri de actuali parlamentari care şi-au angajat rudele la birourile parlamentare sunt în prezent în investigaţia ANI, ca urmare a unei sesizări făcute săptămâna trecută de „un grup de deputaţi”.

Cine reglementează Administraţia, Transporturile, Economia, Justiţia

Nume cu notorietate, de la cel al ministrului Liviu Dragnea (PSD), la cel al lui Vlad Cosma (PSD), fiul preşedintelui CJ Prahova sau la cel al fostului ministru al Apărării, Corneliu Dobriţoiu (PNL), se află pe lista celor 17 actuali parlamentari deja trimişi în judecată.

Dragnea – în dosarul Referendumului din 2012. Dobriţoiu – cu suspiciunea de „achiziţionare, în condiţii nelegale, a unor locuinţe de serviciu la preţ subvenţionat”, de la Ministerul Apărării Naţionale. Anghel Stanciu, unul dintre artizanii actualei legi electorale şi printre parlamentarii cu cele mai multe mandate în Legislativ, pentru conflict de interese.

Finalizarea cercetărilor de către procurori sau de inspectorii ANI şi formularea unor acuzaţii care au fost trimise instanţei nu au dus însă la modificarea, în niciun fel, a rolului în comisii – cheie sau a funcţiilor parlamentare ori guvernamentale ale celor trimişi în judecată.

În ce domenii iau decizii parlamentarii trimişi în judecată, puteţi vedea mai jos:

Parlamentarii trimişi în judecată pentru conflct de interese sau fapte de corupţie. Sursele informaţiilor: Camera Deputaţilor, Senatul, ANI, DNA.

Camera, Senatul şi cei 22 de urmăriţi penal

Cei mai mulţi dintre parlamentarii cu dosare sunt însă în faza urmăririi penale. Aici se regăsesc Ilie Sârbu, socrul premierului Victor Ponta şi liderul grupului PSD din Senat, Alexandru Mazăre, fratele primarului Radu Mazăre, Elena Udrea, Sebastian Ghiţă, ca şi foştii miniştri Dan Şova, Ioan Ariton, Şerban Mihăilescu, Valerian Vreme şi Ecaterina Andronescu.

În cazuri precum cel al lui Titi Holban, Camera i-a asigurat deputatului protecţia în faţa arestării. În altele, precum cel al Elenei Udrea, a permis-o. În toate însă, suspiciunile procurorilor, chemarea la audieri ori declanşarea începerii urmăririi penale nu au influenţat însă decizia politică prin care 9 din cei 22 de parlamentari au primit o funcţie într-o importantă comisie parlamentară sau în grupul din care fac parte.

Aşa cum Ilie Sârbu a rămas liderul grupului PSD din Senat, Iulian Iancu, urmărit penal în dosarul lui Toni Greblă, a rămas preşedintele Comisie de industrii, cu rol decisiv în legislaţia din domeniul energiei. Fostul ministru al Economiei, Ion Ariton (PNL), este pe mai departe sectretarul Comisiei pentru Transporturi şi energie din Senat, Ecaterina Andronescu, cercetată în dosarul „Microsoft”, va conduce în continuare Comisia pentru Învăţământ, iar Sebastian Ghiţă figurează şi în prezent ca membru al Comisiei care controlează activitatea SRI.

Parlamentarii în cazul cărora DNA a început urmărirea penală. Sursele informaţiilor: Camera Deputaţilor, Senatul, DNA.

Ajuns la 52 din cei 564 de parlamentari (faţă de 588 cu care şi-a început mandatul actualulul Legislativ), numărul titularilor de dosare penale încă în funcţie poate fi, în realitate, chiar mai mare, nefiind luate în calcul cercetările prelminare ale procurorilor. Într-o astfel de situaţie se aflau, la finalul anului trecut deputatul PC Bogdan Ciucă, preşedintele Comsiei Juridice şi Camera Deputaţilor, şi senatorul PC Eugen Durbacă, cercetaţi într-un dosar disjuns din cel al fostului deputat PDL Mihai Boldea. Gândul a solicitat DNA precizarea statutului actual al celor doi parlamentari, dacă există, în dosar, fără a primi, până la data publicării articolului, un răspuns.

Dincolo de cei 52 rămaşi, alţi 16 parlamentari au plecat în ultimele luni fie în contextul unor dosare penale, fie după tranşarea în Justiţie a incompatibilităţii lor. Viorel Hrebenciuc şi Miron Mitrea au demisionat, lui Petre Roman i-a fost revocat mandatul, Dan Voiculescu, Relu Fenechiu, George Becali, Antonie Solomon se numără printre cei arestaţi ca urmare a unor condamnări definitive. Ştefan Bucur Stoica, Akos Mora şi Aurel Nechita au plecat, la rândul lor, din motive de incompatibilitate.

sursa: gandul.info