Lista Neagră a miniștrilor și foștilor miniștri condamnați penal sau puși sub acuzare conține deja 30 de persoane doar din rândul celor numiți în funcție după anul 2000. Aceștia fie au fost condamnați penal, fie au fost trimiși în judecată, fie sunt cercetați în anchete penale aflate în desfășurare. La o adică, aceștia ar putea forma două guverne întregi și, dacă fiecare astfel de guvern de penali și-ar fi dus la capăt câte un mandat integral, de câte 4 ani, am fi putut afirma că mai mult de jumătate din anii care au trecut după 2000, România a fost guvernată de persoane cu probleme majore de integritate.
Infracțiunile pentru care au fost deja condamnați definitiv unii dintre ei și acuzaţiile care li se aduc altora acoperă întregul spectru al corupţiei: mită, deturnare de fonduri, contracte din bani publici acordate ilegal, sisteme de fraudare a alegerilor, presiuni asupra funcţionarilor din subordine, retrocedări ilegale de terenuri şi păduri, abuz în serviciu, spălare de bani etc.
Topul guvernelor corupte
Guvernele Tăriceanu au avut 9 cazuri de miniştri având dosare penale, 5 dintre ei fiind deja condamnaţi definitiv (George Copos, Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Tudor Chiuariu, Decebal Traian Remeş) şi 4 cercetaţi penal (Cristian David, Adriean Videanu, Varujan Vosganian, Laszlo Borbely).
Guvernele Năstase, însumează tot cu 9 cazuri, dintre care 2 condamnaţi definitiv (Adrian Năstase şi Miron Mitrea) şi 7 urmăriţi penal (Dan Nica, Adriana Ţicău, Ecaterina Andronescu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Şerban Mihăilescu, Ilie Sârbu).
Dacă ar fi să facem un top ținând cont de numărul condamnărilor definitive, Tăriceanu s-ar impune în fața lui Năstase. Având în vedere însă că, în cazul Guvernelor Năstase chiar premierul a fost condamnat, situația se echilibrează.
Pe locul al treilea se plasează Guvernele Boc cu 6 cazuri, dintre care 1 condamnat definitiv (Monica Iacob Ridzi) şi 5 aflaţi în faza de cercetare penală (Ion Ariton, Daniel Funeriu, Elena Udrea, Gabriel Sandu, Valerian Vreme). Tot de guvernul Boc se leagă însă celebrele cazuri de la ANAF, Codruț Marta și Sorin Blejnar. Pe locul patru se situează Guvernul Ponta cu 5 cazuri: unul condamnat definitiv (Relu Fenechiu), 2 trimişi în judecată (Liviu Dragnea, Corneliu Dobriţoiu), 2 cercetaţi penal (Dan Şova, Ovidiu Silaghi).
Chiar și guvernul Mihai Răzvan Ungureanu care nu a rezistat nici două luni tot are un caz: Stelian Fuia – trimis în judecată.
Topul este, totuși, relativ. Există miniștri precum Videanu, Vosganian, Borbely, Andronescu, Sârbu, Nica care au activat în mai multe guverne. Cabinetul MRU a stat doar câteva luni la guvernare și n-a apucat ”să intre în pâine”, iar în cazul Guvernelor Ponta lista doar ce a fost deschisă.
În ceea ce priveşte culoarea politică cei mai corupţi miniştri îi are PSD – 11, urmat de PNL – 7, PDL – 7, PC – 2 şi UDMR – 2. Orice coalție fostă de guvernare – DA sau USL trece automat pe locul întâi dacă introducem coalițiile în clasament.
Guvernele Năstase (2000-2004)
Adrian Năstase (prim-ministru) a fost condamnat pe 6 ianuarie 2014 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la patru ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi şantaj în dosarul “Zambaccian”. De asemenea, el a fost condamnat pe 20 iunie 2012 la doi ani de închisoare în dosarul “Trofeul calităţii”, din care a efectuat opt luni de detenţie, fiind eliberat condiţionat.
Miron Mitrea (ministru al Transporturilor, 2000-2004) a fost condamnat definitiv în februarie 2015 la doi ani închisoare cu executare pentru că ar fi luat mită de la fosta şefă a ISC, Irina Jianu, constând în materiale de construcţie şi lucrări de renovare a casei mamei sale din localitatea Voluntari.
Dan Nica (ministru al Comunicaţiilor, decembrie 2000 – iulie 2004, mai – decembrie 2012, vice-premier și ministru de Interne, decembrie 2008 – septembrie 2009, ) este urmărit penal de DNA în dosarul Microsoft, pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. El ar fi primit o parte din mita de 20 milioane de dolari, virată de Fujitsu Siemens Computers în contul unor societăţi de tip off-shore, cu titlu de consultanţă şi asistenţă tehnică.
Adriana Ţicău (ministru al Comunicaţiilor, iulie – decembrie 2004) este cercetată penal în dosarul Microsoft pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani.
Ecaterina Andronescu (ministru al Educaţiei în perioadele decembrie 2000 – iunie 2003, decembrie 2008 – octombrie 2009, iulie – decembrie 2012) a fost pusă sub acuzare în dosarul Microsoft pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. A primit de la firma Siveco şi firmele colaboratoare foloase necuvenite constând în sume de bani sau calculatoare, pentru a asigura derularea unor proiecte cu ministerul.
Alexandru Athanasiu (ministru al Educaţiei, decembrie 2003 – iunie 2004), este cercetat penal în dosarul Microsoft, fiind acuzat că ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului SIE şi pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft, favorizând firmele Compaq şi Siveco.
Mihai Tănăsescu (ministru al Finanţelor, 2000 -2004), este cercetat penal pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani în dosarul Microsoft. A pretins şi primit de la două persoane, prin intermediari, sume de bani provenind din încasările firmei Fujitsu Siemens Computers, ca urmare a derulării contractului de licenţiere Microsoft.
Şerban Mihăilescu (ministru coordonator al SGG, decembrie 2000 – octombrie 2003) este acuzat în dosarul Microsoft, pentru că a pretins şi primit o parte din suma de circa 20 milioane USD virată de Fujitsu Siemens Computers în contul unor societăţi de tip off-shore cu titlu de consultanţă şi asistenţă tehnică aferentă contractului încheiat cu Guvernul României.
Ilie Sârbu (ministru al Agriculturii în 2000-2004 şi 2008-2009 în primul Guvern Boc) este cercetat penal în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, pentru folosirea influenţei de o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi sprijinirea unui grup infracţional organizat. Prejudiciul din dosar se ridică la 304 milioane de euro, contravaloarea a 43.227 ha teren forestier.
Guvernele Tăriceanu (2004-2008)
George Copos (ministru pentru coordonarea activităţilor din domeniul economic, reprezentând PUR, decembrie 2004- iunie 2006), a suferit două condamnări definitive: 3 ani şi 8 luni în dosarul transferurilor din fotbal (martie 20014) şi 4 ani închisoare în dosarul Loteria I (august 2014). Mai este judecat în dosarul Loteria II pentru spălare de bani şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Codruţ Şereş (ministru al Economiei din parte PUR, decembrie 2004-decembrie 2006) a fost condamnat definitiv în ianuarie 2015 la 4 ani şi 8 luni închisoare în dosarul privatizărilor strategice. Şereş mai are o condamnare de 4 ani închisoare cu executare în dosarul Hidroelectrica, însă decizia nu este definitivă.
Zsolt Nagy (ministru al Comunicaţiilor, 2004-decembrie 2008, UDMR) a fost condamnat definitiv la 4 ani închisoare în dosarul privatizărilor strategice. El mai are o condamnare de 4 ani închisoare cu suspendare, în legătură cu înstrăinarea nelegală a unui teren al Poştei Române.
Decebal Traian Remeş (ministru al Agriculturii, aprilie-octombrie 2007, PNL) a fost condamnat în 2012 la trei ani închisoare cu executare pentru luare de mită în dosarul “Caltaboşul”. A fost eliberat condiţionat în februarie 2014.
Tudor Chiuariu (ministru al Justiţiei, aprilie-decembrie 2007, PNL) a fost condamnat definitiv la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare în dosarul Poşta Română. Recent, a fost trimis în judecată în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, fiind acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, spălarea banilor.
Cristian David (ministru de Interne, PNL) a fost arestat preventiv pe 22 ianuarie 2015, într-un dosar în care este acuzat de DNA că ar fi cerut 500.000 euro mită, pentru a interveni în legătură cu retrocedarea unui teren de 15 ha în oraşul Buzău.
Adriean Videanu (ministru al Economiei, vicepremier, decembrie 2004-martie 2005, ministrul al Economiei, decembrie 2008 – septembrie 2010, PDL) este cercetat penal în dosarul Romgaz, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare. În luna februarie 2015, a stat o săptămână în arest preventiv, în dosarul fostei şefe a DIICOT Alina Bica.
Varujan Vosganian (ministru al Economiei, decembrie 2006 – aprilie 2007, decembrie 2012 – octombrie 2013, PNL), are două cerere pe numele lui făcute procurorii DIICOT către Parlamentul, pentru ridicarea imunităţii şi a-l pune sub acuzare în dosarul Romgaz, fără succes însă. Procurorii aşteaptă o ocazie pentru a cere din nou ridicarea imunităţii.
Laszlo Borbely (ministru delegat pentru lucrări publice și amenajarea teritoriului, decembrie 2004 – aprilie 2007, ministrul mediului, decembrie 2009 – aprilie 2012). DNA a cerut în două rânduri Parlamentului să-i ridice imunitatea pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă pe lângă funcţionari de la Apele Române. A doua cerere urmează să fie analizată zilele acestea în Parlament.
Guvernele Boc (2008-2012)
Monica Iacob Ridzi (ministru Tineretului, decembrie 2008-iulie 2009, PDL) a fost condamnată definitiv în februarie 2015 la cinci ani închisoare cu executare pentru abuz în serviciu în dosarul 2 Mai.
Ion Ariton (ministru PDL al Economiei în perioada septembrie 2010 – februarie 2012) este urmărit penal în dosarul Gala Bute, fiind acuzat că i-a determinat pe reprezentanţii a 10 companii de stat aflate în subordine să sponsorizeze cu 1,7 milioane lei organizarea galei internaţionale de box profesionist organizată la Bucureşti la data de 9 iulie 2011.
Daniel Funeriu (ministru al Educaţiei în perioada 2009 – 2012, PDL), este cercetat penal în dosarul Microsoft pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, constând în aceea că ar fi semnat şi promovat spre aprobare ”Nota privind licenţele Microsoft utilizate de către MECTS în şcoli”.
Elena Udrea (ministrul Turismului, decembrie 2008 – decembrie 2009, ministrul al Dezvoltării Regionale şi Turismului, decembrie 2009 – februarie 2012, PDL) este pusă sub acuzare în trei dosare penale pentru mai multe fapte de corupţie: Gala Bute, Microsoft şi e-România. În cursul lunii februarie 2015 a stat o săptămână în arest preventiv.
Gabriel Sandu (ministru al Comunicaţiilor în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, PDL), este cercetat penal în dosarul Microsoft, abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. A stat în arest preventiv în perioada octombrie 2014-ianuarie 2015.
Valerian Vreme (ministrul Comunicaţiilor în perioada septembrie 2010 – februarie 2012, PDL) este cercetat penal în dosarul Microsoft pentru abuz în serviciu, constând în aceea că ar fi încheiat contractul subsecvent referitor la suplimentarea numărului de licenţe IT pentru şcoli, efectuând plăţi nelegale de 8,8 milioane euro.
Cabinetul Răzvan Ungureanu (2012)
Stelian Fuia (ministru al Agriculturii, februarie-aprilie 2012) a fost trimis în judecată de DNA în anul 2014 pentru abuz în servici, fiind acuzat în legătură cu retrocedarea unor terenuri care aparţineau Staţiunii de Cercetare Fundulea, unde a fost director în perioada 2005-2007.
Guvernele Ponta (din 2012)
Relu Fenechiu (ministrul Transporturilor, PNL) a fost condamnat definitiv în ianuarie 2014 la 5 ani de închisoare cu executare în dosarul “Transformatorul”. Este acuzat că a vândut echipamente electrice vechi la preţuri supraevaluate către Electrica Moldova, prejudiciul fiind de 6 milioane lei.
Liviu Dragnea (vicepremier, ministru al Dezvoltării Regionale) a fost trimis în judecată în octombrie 2013, fiind acuzat că a coordonat un mecanism complex pentru fraudarea datelor privind participarea la vot în cadrul referendumului organizat în 2012 pentru demiterea lui Traian Băsescu.
Corneliu Dobriţoiu (ministru al Apărării din partea PNL) a fost trimis în judecată în septembrie 2013, alături de mai mulţi generali, în legătură cu achiziţionarea în condiţii ilegale a unor locuinţe de serviciu la preţ subvenţionat.
Dan Şova (ministru al Transporturilor din partea PSD) este cercetat penal de DNA pentru complicitate la abuz în serviciu, în legătură cu primirea unor contracte de asistenţă juridică încheiate de casa sa de avocatură cu Complexurile energetice Turceni şi Rovinari. De asemenea, este cercetat penal într-un dosar disjuns din cel al retrocedărilor ilegale de păduri.
Ovidiu Silaghi (ministrul PNL al Transporturilor mai 2012-). În prezent europarlamentar, Silaghi este acuzat că a primit 200.000 euro de la patronul companiei Romstrade, Nelu Iordache, pentru intervenţii la CNADNR. Urmărirea penală este însă blocată, deoarece Parlamentul European întârzie în a dezbate cererea DNA de ridicare a imunităţii.
Notă: În analiză au fost incluşi şi miniştrii Ovidiu Silaghi, Laszlo Borbely şi Varujan Voaganian, vizaţi de anchete însă urmărirea penală este blocată deocamdată, deoarece Parlamentul a refuzat începerea urmăririi penale pe numele lor.
sursa romaniacurata.ro
Comentariile sunt închise.