Ce spun americanii. Cum va funcționa Centrul de comandă NATO din România | La vară se discută dacă vin noi trupe și echipamente în țara noastră

Ambasadorul Douglas Lute, şeful Reprezentanţei permanente a SUA la NATO, a explicat miercuri într-o teleconferinţă care este rolul celor 6 centre de comandă şi control ale NATO, care vor fi înfiinţate pe flancul estic al Alianţei, inclusiv în România, şi cum vor fi ele organizate pentru a pregăti calea pentru mobilizarea eventuală a Forţei de Reacţie Rapidă a NATO, în caz de conflict. Oficialul a dat asigurări că aceste „centre de recepţie” nu constituie ameninţări pentru Rusia, fiind mici şi proporţionate, cu mai puţin de 100 de angajaţi fiecare. Lute a anunţat totuşi că în iunie, NATO urmează să ia alte decizii importante, printre care şi eventuala prepoziţionare de forţe şi echipamente în Estul Europei, potrivit gandul.info

România, alături de alte 5 state de pe flancul estic al NATO – Estonia, Lituania, Letonia, Polonia şi Bulgaria – va găzdui un centru NATO de comandă şi control, ca parte a întăririi Planului de Reacţie Rapidă adoptat de Alianţă în urma summit-ului din Ţara Galilor, de anul trecut. Ambasadorul Douglas Lute, şeful Reprezentanţei permanente a SUA la NATO, a explicat într-o teleconferinţă cum vor funcţiona efectiv aceste centre de comandă şi control şi cine va lucra în ele. Acest centru va fi operaţionalizat cu mai puţin de 100 de angajaţi, majoritatea experţi în planificare, logistică şi comunicaţii, funcţionând ca nişte „centre de recepţie” pentru brigada de reacţie rapidă a NATO.

„Fiecare ţară din cele 6 aliate va găzdui un mic centru de comandă şi control, vorbim despre mai puţin de 100 de angajaţi la fiecare dintre cele 6 centre, deci un total de 600. În aceste centre vom avea experţi în operaţiuni, în logistică, în comunicaţii şi aşa mai departe, care vor lucra cu ţara gazdă pentru a pune la punct suportul din partea ţării gazdă, infrastructura de transport care să faciliteze sosirea eventuală a forţelor de reacţie rapidă. Vor evalua de asemenea zonele de antrenament, unde brigada ar putea sosi pentru exerciţii. Până la urmă, servesc pentru conectarea comandamentului NATO pentru forţa de reacţie rapidă cu forţele naţionale şi structurile de comandă naţionale, ale ţării gazdă”, a explicat Douglas Lute.

Întrebat cum se va împăca ideea de reacţie rapidă cu termenul de 48 de ore pe care această forţă a NATO, înfiinţată la summitul din septembrie, din Ţara Galilor, îl are pentru a se mobiliza, precum şi cu decizia politică unanimă, a celor 28 de state membre, necesară pentru o eventuală mobilizare, Douglas Lute a explicat că acesta este un aspect la care încă se lucrează şi care va fi decis în iunie, la următoarea ministerială NATO.

„Aveţi dreptate că nu are sens să ai o forţă de reacţie rapidă, când nu poţi să iei o decizie politică rapidă. Este un element al Planului de Acţiune Rapidă care încă nu a fost lămurit şi care va fi discutat de asemenea în iunie. Lucrăm la acest plan care să devină pe deplin operaţional până la summitul de la Varşovia, din 2016. Nu putem să pocnim din degete şi să avem lucrurile acestea rezolvate, dar ne îndreptăm spre asta”, a spus Douglas Lute.

La vară se discută dacă vin noi trupe şi echipamente în România

Tot în iunie, o altă problemă îndelung discutată la NATO ar urma să fie tranşată, conform oficialului american. Este vorba despre prepoziţionarea de trupe şi echipament pe flancul estic al Alianţei, inclusiv în România, necesare eficientizării în caz de mobilizare a Forţei de Reacţie Rapidă a NATO în aceste ţări.

„Una dintre trăsăturile brigăzii de reacţie rapidă este staţionarea în Vestul NATO, însă ea poate fi solicitată în altă parte. Această mobilizare presupune şi mutarea echipamentelor, mai ales a celor grele. Planul de Acţiune Rapidă presupune şi evaluarea locurilor unde astfel de echipamente pot fi poziţionate şi depozitate şi în ce cantităţi. Această fază este în lucru şi va fi discutată la următoarea întâlnire a miniştrilor Apărării din NATO, în iunie. Deci problema prepoziţionării este încă pe masă, însă nu a fost încă decisă”, arată ambasadorul Douglas Lute.

Decizia creării celor 6 centre de comandă şi control în statele aliate de pe flancul estic a fost luată săptămâna trecută, la reuniunea miniştrilor Apărării din NATO. În plus de centrul de comandă şi control, România şi-a oferit disponibilitatea de a găzdui şi un comandament de divizie pentru Sud-Estul Europei, iar ministrul Apărării Mircea Duşa a prezentat acest lucru ca pe o certitudine.Conform lui Duşa, centrul de comandă şi control ar urma să devină operaţional în luna iunie, iar banii pentru acest lucru vor proveni din bugetul MapN, cât şi din fondurile comune ale NATO.

„Capul de lance” al NATO, în paralel cu măsurile de reasigurare

Oficialii NATO au decis tot săptămâna trecută că este nevoie şi de întărirea comandamentelor de luptă ale NATO, cele care coordonează forţele în luptă, şi astfel s-a luat decizia creării unui comandament de corp de armată, în vestul Poloniei. „De aici se va planifica şi controla orice antrenament, exerciţiu şi orice operaţiune din flancul estic al NATO”, a explicat Douglas Lute. Un comandament similar de multidivizie umrează să fie creat şi în România, conform lui Mircea Duşa.

Tot săptămâna trecută s-a decis înfiinţarea „vârfului de lance” al Forţei de Reacţie Rapidă a NATO, o aşa-numită forţă comună de reacţie foarte rapidă (very high readiness joint task force – VJTF), compusă din aproximativ 5.000 de militari, susţinuţi de elemente aeriene, navale şi forţe de operaţiuni speciale. Această brigadă terestră poate fi mobilizată de NATO în maximum 48 de ore în orice colţ al Alianţei şi este urmată, dacă este nevoie, de restul Forţei de Reacţie Rapidă, de până la 30.000 de militari. Mobilizarea acestor forţe depinde însă de decizia politică unanimă a tuturor statelor aliate.

În plus de aceste decizii de săptămâna trecută, care întăresc şi dau contur Planului de Reacţie Rapidă al NATO, menit să contracareze agresiunea Rusiei din Ucraina, NATO continuă măsurile de reasigurare pentru ţările din flancul estic al Alianţei, declanşate încă din primăvara anului 2014, când Rusia a anexat Peninsula Crimeea. Aceste măsuri, pentru care SUA au alocat 1 miliard de dolari în cadrul NATO, continuă să aibă loc şi sunt în grafic, conform ambasadorului Douglas Lute.

Este vorba despre poliţia aeriană din ţările baltice, de rotaţia forţelor navale din Marea Neagră, în cadrul unor exerciţii comune la care participă şi România, precum şi de exerciţiile şi antrenamentele comune ale forţelor terestre, graţie cărora trupe de cavalerie americane se află acum în ţările baltice şi în Polonia, iar puşcaşi marini se află în România şi Bulgaria.