DOCUMENTE | Ion Iliescu și Silviu Brucan au cerut intervenția Armatei URSS în România

La 25 de ani de la Revoluţie, Ambasada Poloniei la Bucureşti publică, în premieră, mesajele trimise de diplomaţii polonezi despre situaţia de la Bucureşti, din focul evenimentelor acelor zile. Documentele vorbesc despre o vizită a liderilor de atunci Ion Iliescu şi Silviu Brucan la Ambasada URSS, în care aceştia au cerut intervenţia Armatei sovietice în România.

Cunoscut publicului românesc încă de acum patru ani, documentul original al mesajelor cifrate trimise de Ambasada Poloniei la Bucureşti către centrala din Varşovia a fost publicat în premieră pe pagina de Facebook a reprezentanţei diplomatice. În primul mesaj, transmis pe data de 23 decembrie 1989, unul dintre diplomaţii polonezi relatează ceea ce i s-a spus de către un diplomat de la Ambasada URSS-ului la Bucureşti:

„În numele Frontului Salvării Naţionale, Ion Iliescu şi Silviu Brucan au solicitat ajutor militar Ambasadei URSS, pentru că singuri nu se vor descurca. Fără să aştepte răspunsul, FSN a anunţat la TV că Ambasada a promis ajutorul.” Diplomatul precizează că URSS a răspuns că „sunt gata să acorde orice fel de ajutor cu excepţia intervenţiei trupelor.”

Mesajele se succed cu rapiditate şi sunt trimise chiar mai multe depeşe într-o singură zi. Acestea se concentrează mai mult pe analiza evoluţiei Frontului Salvării Naţionale de la o structură nesigură, la una care acaparează tot mai mult puterea. Unul dintre mesaje din data de 24 decembrie precizează:

„Caracteristic: atac numai la „clica Nicolae Ceauşescu”. FSN chemă la sprijinirea Armatei şi a Ministerului Afacerilor Interne şi a serviciului de securitate, care s-au declarat de partea poporului. În declaraţia FSN despre preluarea puterii se solicită ministerului să funcţioneze în mod normal. Asta înseamnă că miezul vechii structuri, deşi fără Nicolae Ceauşescu, a rămas neschimbat.”, continuă analiza diplomaţilor polonezi.

Mesajele trimise la Varşovia vorbesc în continuare despre rolul fundamental jucat de radioul şi televiziunea publice în desfăşurarea evenimentelor. Diplomaţii polonezi menţionează şi simpatia de care se bucura Ambasada ţării lor în rândul populaţiei care ieşise pe străzi.

„La aniversarea a 25 de ani de la revoluţia românească, vă prezentăm mesajele cifrate desecretizate transmise de către diplomaţii polonezi

Vă prezentăm mai jos mesajele cifrate descretizate ale Ambasadei Republicii Populare Polone din decembrie 1989 cu relatări şi evaluări ale evoluţiei evenimentelor din timpul revoluţiei româneşti.”

Mesaj cifrat nr. 0-3914/IV

din Bucureşti 23.12.1989

Ora 15.00.

1. De la sovietici:

În numele Frontului Salvării Naţionale, I. Iliescu şi S. Brucan au solicitat ajutor militar Ambasadei URSS, pentru că singuri nu se vor descurca.

Fără să aştepte răspunsul, FSN a anunţat la TV că Ambasada a promis ajutorul.

Răspunsul URSS: sunt gata să acorde orice fel de ajutor cu excepţia intervenţiei trupelor.

2. Polonezii de la aeroport sunt deocamdată în siguranţă. Ne sună. Noi nu putem [să-i sunăm]. Au primit pături şi hrană. Nu există nicio posibilitate de a ajunge la aeroport şi de a-i lua de acolo.

3. Sovieticii au probleme cu cetăţenii lor, care s-au adăpostit în ambasadă după distrugerea Biroului Consilierului Comercial şi a locuinţelor.

4. La radio s-a anunţat că trupe arabe atacă Televiziunea.

La ora 15.00 auzim de acolo împuşcături care devin din ce în ce mai intense.

(-) Bauer

Mesaj cifrat Nr. 0-3933 / IV

din Bucureşti 24.12.89

Ora 10.00

Deplasarea prin oraş este foarte periculoasă (se trage continuu, controale de către grupuri de tineri foarte nervoşi şi încordaţi), astfel încât contactele noastre cu alte ambasade sunt limitate.

Evaluarea mea personală iniţială:

Evenimentele de la T. (Timişoara) au acţionat ca un detonator intern şi – extern – ca un punct de pornire pentru intensificarea presiunii asupra regimului lui Nicolae Ceauşescu.

Echipa lui Nicolae Ceauşescu măturată de o mişcare populară spontană, autentică, care a fost în principal ajutată de retragerea armatei. Uşurinţa şi rapiditatea cu care a fost eliminat Nicolae Ceauşescu i-a surprins pe toţi. Nu a existat nicio structură capabilă să preia puterea. Frontul Salvării Naţionale a umplut golul politic, dar nu este încă la putere. Practic încearcă să influenţeze situaţia prin intermediul televiziunii. Componenţă sa dă impresia unui grup compus din diverse personalităţi cu autoritatea socială, care s-a format accidental şi asta este tot ceea ce reprezintă. Până în prezent în numele FSN apare public numai preşedintele FSN, Ion Iliescu (el a solicitat Ambasadei USSR sprijin militar).

Singura forţă organizată – armata, a cărei conducere nu apare public. De ieri armata, Ministerul Afacerilor Interne, inclusiv serviciile de securitate asigură că sunt de partea poporului. Există impresia că aceste structuri, invocând FSN şi poporul, încep să stăpânească situaţia şi să exercite efectiv puterea.

Caracteristic: atac numai la “clica Nicolae Ceauşescu”. FSN chemă la sprijinirea armatei şi a Ministerului Afacerilor Interne şi a serviciului de securitate, care s-au declarat de partea poporului. In declaraţia FSN despre preluarea puterii se solicită ministerului să funcţioneze în mod normal. Asta înseamnă că miezul vechii structuri, deşi fără Nicolae Ceauşescu, a rămas neschimbat.

Fără răspuns la întrebări esenţiale: unde este premierul şi restul guvernului, ce s-a întâmplat cu conducerea de partid si de stat (a fost arestat doar Emil Barbu – Secretarul organizatoric al Comitetului Central, viceministrul Apărării Naţionale şi Postelnicu – ministrul afacerilor interne), care este baza şi rolul Ministerului Afacerilor Externe (ambasadorii îşi declară subordonarea faţă de FSN, dar, spre exemplu ambasadorul la Belgrad prin intermediul MAE din Iugoslavia).

Deocamdată atât.

(-) Bauer

Mesaj cifrat Nr. 0-3937 / IV

din Bucureşti 24.12.89

Ora 22.30

Conform cunoştintelor şi evaluării noastre:

Situaţia politică este în continuare neclară. Programul FSN este foarte vag. Este greu de prevăzut în ce direcţie va fi detaliat şi dezvoltat. Din conducere în continuare apare public doar Iliescu. Ceilalţi membrii prominenţi (Doina Cornea, Ana Blandiana, Laszlo Takes, Corneliu Manolescu, Silviu Brucan, Alexandru Bîrlădeanu, Dumitru Mazilu) nu apar. Se pare că noul ministru al apărării Nicolae Militaru a apărut cu multă fermitate la televizor în prima etapă a evenimentelor (vineri), chemându-i pe nume pe anumiţi generali să întreprindă acţiuni concrete şi definite. După părerea unor români, FSN va fi de fapt condus politic de Corneliu Manolescu, care se menţine în umbră. Asupra direcţiei politice, o mare influenţă o poate avea Vestul, pentru care România – fără datorii si cu nevoi enorme de modernizare – devine un partener foarte interesant.

În al doilea (din 24 decembrie) discurs public oficial FSN, se afirmă printre altele, că miliţia îşi păstrează şi trebuie să-şi exercite drepturile conform competenţelor sale. Structurile de administraţie trebuie să-şi reia imediat activitatea normală. Nota bene, la al doilea contact pe care l-am avut cu FSN pe tema ajutorului medical – ne-au trimis la Ministerul Sănătăţii. Aceasta confirmă opinia despre evoluţia spontană a evenimentelor, despre lipsa unor structuri alternative pentru aparatul puterii de până în prezent şi în general despre golul politic pe care încearcă să-l umple FSN, neavând totuşi posibilitatea de a exercita puterea. În viitorul apropiat, pare posibilă următoarea situaţie: o nouă direcţie politică realizată de către vechile structuri ale puterii.

Un rol decisiv în evoluţia evenimentelor l-au jucat şi îl joacă în continuare televiziunea şi radioul. Controlul şi menţinerea controlului Radio Televiziunii, în ciuda atacurilor violente, au fost decisive pentru victorie. Mai ales în prima etapă, două grupuri s-au străduit să dirijeze evenimentele: din studioul TV şi de la sediul ocupat al Comitetului Central prin intermediul transmisiunilor televizate în direct.

În ciuda unei desfăşurări violente şi spontane de evenimente şi în ciuda ameninţărilor (lupte de stradă), angajaţii instituţiilor cheie (apa, gaz, electricitate, transport – metrou, comerţ şi aprovizionare) şi majoritatea societăţii au dat dovadă de un mare calm, de disciplină şi devotament. Tineretul s-a organizat foarte repede în grupuri care ajută armata.

Luptele şi ciocnirile au durat toata ziua de 24 decembrie. Seara mai liniştită, dar în continuare se aud împuşcături. După-amiază, un interlocutor din armată a evaluat situaţia din jurul aeroportului Otopeni ca fiind foarte gravă. După zvonurile care circulă cu insistenţă, la atacurile de la aeroport au participat comandori palestinieni şi libieni, antrenaţi în România şi Bulgaria, de unde au fost mutaţi după căderea lui Jivkov. Acum (seara târziu pe 24 decembrie) se pare că armata a început să stăpânească situaţia.

Polonia se bucură de o enormă simpatie. Cuvintele: Polonia, Ambasada Poloniei – ne deschid drumul prin bariere şi controale.

(-) Bauer

Mesaj cifrat Nr. 0-3947 / IV

din Bucureşti 26.12.89

Ora 23.00

Evaluarea iniţială pentru 26 decembrie seara:

După comunicatul privind executarea sentinţei lui Nicoale Ceauşescu, dupa constituirea conducerii Consiliului FSN (preşedinte Iliescu, vicepreşedinte Mazilu), numirea premierului (Petre Roman) şi desemnarea ministrului Apărării (Militaru) şi după deciziile Consiliului care anulează cele mai detestate legi şi decrete – (vezi Claris) se pare că situaţia generală începe să se calmeze. S-a diminuat şi rezistenţa armată a adversarilor. Cu toate acestea, în continuare se declanşează ciocniri armate. Au fost organizate manifestaţii de care FSN se distanţează. A intervenit armata.

În paralel cu înceata detensionare, cu diminuarea ameninţării noii puteri şi cu consolidarea centrului de conducere, în FSN – care concentrează diferite puteri – de la comunişti la anticomunişti, se ascut diferenţele între diverşii membri. (Unii care în primă etapă au jucat un rol important, s-au găsit acum lăsaţi deoparte. Nici măcar nu au ştiut de nominalizarea premierului).

Este de aşteptat o agravare a luptei interne pentru orientarea politică FSN.

Un nou fenomen: După prima etapă în care atacul era direcţionat exclusiv către Nicolae Ceauşescu, au apărut pe stradă sloganuri anticomuniste de tipul “România fără comunişti”, “Vinovat nu numai Nicolae Ceauşescu”.

Noile structuri ale puterii abia încep să se formeze. Vechea administraţie condusă de şefii de până în prezent (de exemplu Oancea la MAE) foarte slăbită şi nu prea ştie cum să acţioneze, iar administraţie nouă încă nu există. Singura putere organizată este armata.

Se pare că trebuie prevăzută o perioadă mai lungă de cristalizare a situaţiei politice.

sursa stiripesurse.ro