ULTIMA ORĂ! Preşedintele Traian Băsescu | România va fi apărată în cel mai rău scenariu posibil. Un terorist (rus) a anunţat că obiectivul lor este să ajungă la frontiera României. Până la Chilia sunt 6 ore

Preşedintele Traian Băsescu a făcut declaraţii de presă pe tema Summitului NATO desfăşurat la Newport în Ţara Galilor. Nasul TV a transmis în direct declaraţiile şefului statului.

Declaraţia de presă susţinută de şeful statului:

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bună seara. Bine v-am regăsit. Aşa cum am promis la încheierea Summitului NATO, vreau să revin cu unele elemente ale acestui summit, de interes pentru România, în condiţiile în care, la conferinţa de presă din data de 5, la terminarea Summitului, am axat informaţia strict pe ceea ce este extrem de important pentru noi şi de fapt zonele în care contribuţia noastră la documentele Summitului a fost extrem de importantă, nu numai în declaraţie, dar în documentele care nu s-au dat publicităţii şi care sunt documente operative, ce vor rămâne secrete. Aş relua cuvintele cu care am început conferinţa de presă de la Newport, şi anume, acest summit a confirmat solidaritatea dar şi soliditatea Alianţei şi, în acelaşi timp, s-a dat foarte ferm şi mesajul că securitatea şi implicit libertatea, şi implicit prosperitatea nu sunt gratuite – costă bani. Costă bani, prin nevoia de a avea armate performante, gata să apere democraţiile. De asemenea, reiau informaţia că la Summit s-au adoptat 20 de documente, din care cinci sunt publice şi alte 15 sunt documente nepublice, documente clasificate, care reflectă, de data aceasta, în termeni militari, elemente pe care le găsiţi în declaraţie. Deci nu este niciun document clasificat care să nu fie reflectat într-un mod decent în conţinutul declaraţiei, dar nu se intră în detaliile tehnice, detaliile militare ale documentelor, spre exemplu ale planului de acţiune, ale luptei împotriva atacurilor cibernetice şi aşa mai departe, dar sunt enunţate în declaraţie. Aş vrea să înţelegem unde am fost înainte de summit şi unde suntem după summit. Bănuiesc că toţi avem harta Europei în imagine, în mintea noastră şi mai ales flancul estic al Alianţei. De pe tot flancul estic, erau Polonia şi ţările baltice, care aveau un plan de contingenţă şi, implicit, un plan de acţiune în baza planului de contingenţă, deci partea de nord a flancului estic; partea de sud a flancului estic, care este reprezentată de Turcia avea, de asemenea, un plan de contingenţă şi un plan de acţiune, în cazul în care în scenariile NATO, Turcia ar fi fost atacată sau balticii şi Polonia. România şi Bulgaria nu aveau un astfel de plan, pentru că erau considerate ţări în afara riscurilor de a fi atacate militar. Modificarea după acest summit este că şi România are, după acest summit, un plan de contingenţă, un plan de acţiune, în cazul în care este atacată, în condiţiile în care militarii de la NATO, sub comanda SACEUR-ului, a comandantului unic al forţelor NATO din Europa, au elaborat scenariile prin care România, securitatea României ar putea fi afectată şi aceste scenarii vizează varianta atacului României de pe mare, atac terestru, atac de aviaţie, iar planul de acţiune vine şi dă soluţiile, contramăsurile Alianţei pentru a apăra România, alături de propriile ei forţe armate. Deci asta este marea deosebire între starea României dinainte de Summitul NATO şi starea României din punct de vedere al securităţii după Summitul NATO. România este, în momentul de faţă, în urma deciziilor de la acest Summit NATO, o ţară care va fi apărată în orice scenariu în care ar putea fi atacată. Mai mult decât atât, în baza deciziilor Summitului, în cel mai scurt timp, structurile militare de la NATO şi structurile naţionale trebuie să elaboreze disponibilităţile de forţe în interiorul NATO, pentru ca România să fie apărată în oricare din scenariile de război, în care ar putea fi atacată sau în care ar putea să-i fie afectată integritatea teritorială şi suveranitatea. Ce vreau să înţelegeţi ca să dăm valoarea corectă cuvântului „solidaritate”, cu care mi-am început conferinţa de presă? NATO nu are un buget la Bruxelles pe care îl distribuie ţărilor, ci statele care vor trebui să contribuie pentru protejarea prin forţe navale, pentru protejarea prin forţe aeriene, pentru protejarea prin forţe terestre ale NATO, vor scoate bani din buzunar pentru securitatea României. La fel cum costurile pe care noi le-am avut, spre exemplu, în Afganistan, cu trupele noastre, au fost costuri pe care ni le-am suportat. Statele Unite şi-au suportat costurile pentru operaţiunile din Afganistan, Germania şi-a suportat costurile, Italia şi-a suportat costurile, Spania şi-a suportat costurile.

Deci în NATO, în momentul în care se pune problema apărării unui stat de forţe ale statelor membre NATO şi nu numai de forţele naţionale, toate aceste state, care contribuie la securitatea României, plătesc din buzunarul lor operaţiunile. Fie că pe timp de pace fac poliţie aeriană, fie că pe timp de pace trimit nave ale flotelor lor militare în Marea Neagră, pentru exerciţii comune şi pentru aplicaţii comune, fie că trimit trupe care staţionează, cum avem acum, peste 1.400 de militari americani pe teritoriu, în baza de la Deveselu şi la Kogălniceanu – sunt costuri pe care şi le asumă fiecare stat membru în NATO, care are onoarea să participe la apărarea unuia dintre statele membre. Deci asta vreau să înţelegeţi, de aceea ne referim la solidaritate, pentru că toţi contribuabilii din statele membre NATO suportă costurile pentru securitatea României. Care au fost argumentele noastre, pentru ca pentru România să se elaboreze un contingency plan, urmat de un action plan, deci un plan de contingenţă care analizează toate variantele în care ar putea fi atacată România şi vine un plan de acţiune, care răspunde acestor ameninţări la adresa securităţii naţionale şi a integrităţii teritoriale a Europei. Argumentele noastre au fost şi unele vechi, şi unele noi. În primul rând, am subliniat lanţul de conflicte îngheţate care sunt în jurul Mării Negre, fie că vorbim de Abhazia, de Osetia, de Nagorno-Karabah, de Transnistria şi, acum, de Crimeea. Toate aceste conflicte sunt controlate de Federaţia Rusă şi pot fi activate, reîncălzite, unul câte unul sau toate deodată, ceea ce ar genera o destabilizare consisstentă în jurul Mării Negre, cu efecte extrem de negative pentru România. Un alt argument a fost că, în urma anexării Crimeii, flota de la Sevastopol, a Federaţiei Ruse, o flotă uriaşă, se află la numai 160 de mile marine de coasta României şi trebuie să ţinem cont că, la Sevastopol, în flota de la Marea Neagră a Federaţiei Ruse, se află crucişătorul „Moscova”, una dintre cele mai echipate nave, din punct de vedere al capabilităţilor, sunt fregate, distrugătoare şi alte tipuri de nave, inclusiv nave de desant, care, în şase ore, pot fi pe coasta românească a Mării Negre – a fost un alt argument, pe care noi l-am susţinut. În sfârşit, Ucraina. Evenimentele din Ucraina, care, pentru noi, au fost un argument formidabil, că Federaţia Rusă poate desfăşura acţiuni iraţionale. Când mă refer la acţiuni iraţionale, mă refer la faptul că România întotdeauna a considerat că relaţia regională este bazată pe respectarea Cartei ONU şi a Dreptului Internaţional. Iată că se poate ieşi din această zonă, care a garantat pacea în Europa, de la al Doilea Război Mondial şi până acum, se poate acţiona iraţional şi, atunci, te întrebi de ce să excluzi posibilitatea ca şi asupra ţării tale să se manifeste iraţionalul unei mari puteri de talia Federaţiei Ruse. Sigur, nu sunt un adept al ideii că s-ar putea produce. În proporţie de 99,9%, acest lucru nu se poate produce – o agresiune a Federaţiei Ruse împotriva României. Dar rămâne un 0,01%, care spune că poate lucra în continuare iraţionalul şi, atunci, ca şef de stat, nu am dreptul să nu iau în consideraţie această criză de securitate din regiune şi să nu cer aliaţilor noştri ca, împreună cu noi, să garantăm securitatea României şi împotriva iraţionalului. Deci, aceastea au fost argumentele care, până la urmă, au dus la ceea ce s-a întâmplat, din punctul nostru de vedere, la realizarea planurilor de continenţă şi a planurilor de acţiune care vizează tot flancul estic, inclusiv România.

Voi intra puţin şi în ceea ce – nu este o speculaţie, este o analiză – Novorossia, pe care separatiştii afirmă că vor să o creeze în partea de est şi de sud a Ucrainei. Acest concept este o altă ameninţare la adresa securităţii naţionale, deşi în toate analizele rezulta pentru noi că planul pe termen mediu al lui Vladimir Putin este să ajungă la Dunăre cu controlul teritorial. N-am utilizat-o ca un argument în favoarea noastră pentru că foarte mulţi consideră că nu au capacitatea logistică pentru o astfel de operaţiune pe distanţe atât de mari. Iată însă că, ieri, unul dintre liderii teroriştilor, unii le spun separatişti, eu le spun terorişti din estul Ucrainei, a anunţat că obiectivul lor este să ajungă la frontiera României, deci pe Chilia, pe braţul Chilia, cel mai nordic braţ al Dunării. Ceea ce înseamnă că intuiţia noastră – şi am avut conferinţe de presă în care am vorbit despre această intenţie – este confirmată de data aceasta de unul care, cu arma în mână, afectează integritatea teritorială a Ucrainei. Este un alt element care confirmă corectitudinea deciziei noastre de a insista, de a negocia realizarea planului de contingenţă şi a planului de acţiune pentru România. Acum, dincolo de această analiză care îmi aparţine, este ceea ce voiam să vă comunic, ca şi motivaţie a faptului că România a intrat în procesul de protejare cu mijloace militare, nu numai naţionale, ci şi ale întregii alianţe, aş vrea să punctez câteva lucruri din declaraţie. Sigur, nu vreau să fiu critic, dar am văzut că toată presa a reţinut un singur lucru, care i s-a părut extraordinar – un comandament. Deci, vreau să înţelegem foarte bine: nu comandamentul este cheia garantării securităţii noastre. Comandamentul, este foarte bine că va fi un comandament NATO pe teritoriul României, dar el are rolul de a conduce în primul rând aplicaţiile, exerciţiile comune şi, doar în caz de război, va avea rolul de a conduce şi lupta, dar, coordonat de un comandament pentru sud-estul Europei, care se află în Italia. Deci, nu comandamentul este cheia. Acolo o să fie 50, 100, 200 de ofiţeri, care americani, care britanici, italieni, români, francezi, ştiu eu ce va decide NATO din punct de vedere al dotării comandamentului. Eu cred, totuşi, că va fi un comandament condus de un ofiţer al Statelor Unite. Dar nu comandamentul este cheia. Şi, ca să o lămurim, România a pus la dispoziţie infrastructura de comandament, pentru când va fi gata, în februarie, când se vor termina analizele şi se vor lua deciziile. Deci avem tot ce ne trebuie pentru a deţine un astfel de comandament. Eu m-aş apleca asupra declaraţiei, în câteva elemente extrem de importante. N-aş relua integral ceea ce am enunţat deja la Newport, după terminarea Summitului, m-aş duce puţin şi în alte zone. Spre exemplu, în declaraţia Summitului, se precizează chiar la început că acest summit a avut loc într-un moment crucial pentru securitatea euroatlantică. Vă rog să mă credeţi că nu este o expresie oarecare, asta arată că şefii de stat şi de guvern au înţeles foarte bine care sunt şi efectele conflictelor îngheţate la Marea Neagră, dar care sunt şi efectele atacării Ucrainei de către Federaţia Rusă, chiar în forma unui război hibrid. De asemenea, situaţia din nordul Africii, dar şi din Orientul Mijlociu, reclamă şi ele atenţia deosebită a NATO, pentru că Statul Islamic este o mişcare teroristă cu care ne putem trezi oricând în Europa. De asemenea, îmi aduc aminte urechile fine din presa românească şi tot soiul de analişti, ce zgâriaţi au fost când am spus că este vorba de o agresiune a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.

Summitul formulează foarte clar, spunând „agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei este o provocare fundamentală la adresa securităţii statelor membre NATO”. Repet, agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei este o provocare fundamentală şi, de asemenea, provocări majore sunt considerate situaţia din Orientul Mijlociu şi din nordul Africii. Declaraţia reafirmă fundamentele Alianţei. Este un element foarte important. Solidaritate, coeziune aliată şi indivizibilitatea securităţii în cadrul Alianţei NATO. Este un lucru asupra căruia au existat multe întrebări. Dacă ar fi atacată o țară din flancul estic, oare ar reacţiona lumea bogată? Iată că avem confirmarea, în toate documentele oficiale, că această reacţie ar exista şi că statele membre NATO sunt în siguranţă. De asemenea, Summitul – şi găsiţi cu uşurinţă în declaraţie – resusţine sarcinile Alianţei şi care sunt trei şi ele sunt apărarea colectivă, managementul crizelor – care pot fi de toate felurile, politice, militare, crize generate de factori naturali, de cutremure – deci managementul crizelor şi securitatea prin cooperare. Sunt cele trei sarcini ale Alianţei. Tot timpul, cei 28 de membri ai NATO trebuie să coopereze. Un document foarte important al Summitului a fost planul de acţiune. Deci nu s-a limitat NATO numai să constate riscurile majore la securitatea aliată, începând cu ce se întâmplă în Ucraina, cu agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, dar s-a prezentat şi un plan care face parte din documentele secrete şi care a fost adoptat. Acest plan prevede că se cresc, nu că ar trebui să,. prevede că se creşte nivelul capacităţii de reacţie a alianţei. Ceea ce înseamnă că, până acum, a existat o dimensiune a capacităţii de reacţie, iar acum s-a stabilit creşterea capacităţii de reacţie. Sigur, în plan, se ştie cu cât va creşte, dar, în declaraţie, se spune că va creşte consistent, ceea ce se va întâmpla prin contribuţia statelor membre. Obiectivul Alianţei, pentru că d-asta se creşte capacitatea de reacţie, este un răspuns rapid la noile ameninţări de securitate şi trebuie să răspundă provocărilor Rusiei şi implicaţiilor strategice ale acestora. Deci, se menţionează precis că acest plan trebuie să răspundă provocărilor Rusiei şi implicaţiilor pentru securitatea aliaţilor a ceea ce s-a întâmplat în Ucraina. Măsurile din planul de acţiune generează prezenţă militară semnificativă şi continuă aeriană, terestră, navală şi cu trupe speciale. Ceea ce înseamnă că şi pe teritoriul României va creşte numărul de militari ai forţelor NATO. Nu exploziv. Dar pentru a pregăti o eventuală venire masivă a militarilor altor state pe teritoriul nostru în situaţii de agresiune, va trebui să crească nivelul prezenţei militarilor. Iată, până şi comandamentul înseamnă o creştere a nivelului de prezenţă. Precizarea este foarte clară, că va creşte prezenţa militară terestră, aeriană şi navală, în partea estică a Alianţei. Deci, semnalul dat de Federaţia Rusă, prin atacarea, prin agresiunea la adresa Ucrainei a pus în alertă majoră statele membre NATO. Mai mult decât atât, în interiorul acestei forţe de reacţie, forţei de răspuns a Alianţei, se va stabili o grupare multinaţională de forţe cu nivel de reacţie foarte rapid.

Deci, dincolo de faptul că, conform planului de acţiune, trebuie să existe capacităţi militare care în 24 – 48 de ore să poată fi dislocate se mai creează pentru prima dată o capacitate de răspuns foarte rapid, semnat de asemenea din forţe terestre, aeriene, navale şi trupe speciale; asta înseamnă reacţie în câteva ore. Pentru aceasta, aşa cum vedeţi în declaraţii, eu n-aş fi spus probabil lucrul acesta, dar e în declaraţie, deci poate fi comentat, pe teritoriul statelor, deci inclusiv pe teritoriul României se vor amplasa elementele de infrastructură, echipamente militare, muniţie, provizii, încă din perioada imediat următoare, în aşa fel încât sosirea trupelor să găsească aici şi tehnica de luptă, şi proviziile, şi muniţia, şi tot ce au nevoie militarii, în funcţie de categoriile de arme pe care le reprezintă. Deci, prepoziţionarea echipamentelor de care au nevoie militarii se va face din timp. Pe partea de sensibilitate majoră, despre care vă vorbeam, sensibilitate legată de situaţia de la Marea Neagră, unde România nu are capacităţi suficiente pentru a face faţă unei eventuale agresiuni a flotei Federaţiei Ruse de la Sevastopol, preşedintele Obama, în plin Summit, a luat cuvântul şi a spus că flota americană va asigura o prezenţă consistentă, care să facă aplicaţii, exerciţii cu flota militară a României şi a Bulgariei. Nu este prezentată în declaraţie ca fiind intervenţia preşedintelui Obama, dar vă pot spune că de la declaraţia dânsului s-a introdus prezenţă navală în Marea Neagră, prezenţă consistentă. Este un lucru care poate pentru nespecialişti nu spune mare lucru, nici mie până nu mi l-au explicat militarii. NATO va trece pentru frontiera sa de est la aşa-numita planificare avansată, adică nu se va sta în scenarii să vedem ce se întâmplă, ci se vor preîntâmpina scenariile prin prezenţă militară cu capacităţi suficiente să facă faţă oricăruia din scenariile prin care integritatea teritorială a vreunuia din statele de pe flancul de est ar putea fi afectată. Este un lucru extrem de important, care arată seriozitatea pe care NATO, liderii politici o au atunci când privesc la ce a putut să facă Federaţia Rusă în Ucraina. Sigur, eu am realizat faptul că pentru mulţi dintre români agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei nu a fost ceva, aşa, extraordinar. Ei, nu este la noi. Sigur că nu-i la noi. Şi mai avem un argument: de la Doneţk până la frontiera noastră sunt 900 de kilometri, iar de la Sevastopol până la litoralul românesc sunt 160 de mile, ceea ce înseamnă maximum 6 ore pentru un crucişător sau un distrugător. Dar evaluările că s-a ieşit din iraţional – şi acest cuvânt s-a folosit în Summit de destui dintre şefii de state -, suntem în faţa unei situaţii în care raţionalul, care însemna parteneriatul NATO – Federaţia Rusă, cu respectarea integrităţii teritoriale a statelor membre NATO, a Federaţiei Ruse şi a statelor din Parteneriatul pentru Pace, din care face parte şi Ucraina, ca şi Republica Moldova, ca şi Georgia, era de la sine înţeles, era considerat de toţi un dat. Iar acum s-a rupt o regulă extrem de importantă, care face imprevizibil şi poate genera acţiuni iraţionale ale unei puteri ca Federaţia Rusă, cu o capacitate militară extrem de ridicată, nu atât de ridicată cât vrea să pară, dar extrem de ridicată în raport cu capacităţile militare ale ţărilor din Europa de Est, mai puţin Turcia.

Dacă aţi observat, în declaraţia Summitului s-a vorbit şi despre războiul hibrid pe care NATO trebuie să-l trateze. Nu a fost pregătit acum, la acest summit, să spună care este soluţia, cât de viabilă este aplicarea Articolului 5 din Tratatul de la Washington, dacă un război de tipul celui din estul Ucrainei, un război hibrid, în care un stat nu-şi recunoaşte implicarea, nu-şi foloseşte însemnele, nu recunoaşte că este agresor, dacă acest lucru se întâmplă pe teritoriul unui stat NATO. A rămas în analiză prioritară pentru perioada imediat următoare, să vedem care sunt soluţiile. Sigur, eu am punctul meu de vedere despre acest tip de război, este un război al omuleţilor verzi şi dacă urmăriţi filmul din Ucraina o să vedeţi că întâi a început un război mediatic, pe urmă o destabilizare din interior a ţării şi abia pe urmă s-a ajuns la omuleţii verzi înarmaţi. Dar tot omuleţi verzi sunt şi cei care au generat instabilitatea şi propaganda în media care a sprijinit populaţia sau anumite grupuri să genereze instabilitate. Face parte din acest tip de război, nerecunoscut. Nu poţi să începi să trimiţi omuleţi verzi care să tragă pe la Doneţk şi Lugansk, până când nu pregăteşti mediatic, politic, lucrurile, în aşa fel încât războiul hibrid să aibă succes. Deci, omuleţii verzi sunt cu mult înaintea omuleţilor verzi cu puşcă. Ei generează destabilizare, generează o anumită stare în populaţie sau în parte din populaţie şi, uite aşa, se ajunge ca, pe urmă, războiul ascuns al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei să aibă succes. Acest lucru va mai fi analizat de NATO şi vor vedea cum îl tratează. Nu insist foarte mult asupra unei alte solicitări a NATO, nevoia de a aloca 2% din produsul intern brut al fiecărui stat pentru cheltuieli de apărare şi, în interiorul acestui buget care reprezintă 2%, 20% în fiecare an să fie alocat pentru achiziţii de echipamente noi, cheltuielile de întreţinere fiind altceva. Asta asigură Alianţei o continuă ridicare a nivelului tehnologic al mijloacelor de luptă care sunt puse la dispoziţia militarilor, pentru că, în lipsa acestui proces de upgradare continuă, nu faci decât să trimiţi militarii la moarte sigură. Cu cât tehnica de luptă este mai bună, cu atât militarul este mai protejat. Cu cât crezi că o să-l trimiţi cu obuzier Skoda de 120 de milimetri să lupte cu un eventual inamic, cu atât îl expui mai mult, pentru că se va duce, dar îl trimiţi să fie carne de tun, sau cu un tanc T 55. Se reia teza că Federaţia Rusă creează instabilitate şi în Marea Neagră, deci nu numai instabilitate generată de acţiunea din Ucraina, dar se precizează că Federaţia Rusă creează instabilitate în Marea Neagră. Se vor sprijini ţările riverane, pentru asigurarea securităţii.

Şi revin aici la ceea de a declarat preşedintele Obama. Tot în comunicat, aţi văzut probabil că Baza de la Deveselu va fi operaţionalizată în 2015, deci se menţine programul şi, la un moment dat, va fi transferată sub comandă NATO, atunci când toată investiţia, inclusiv faza a treia, va fi finalizată. Un lucru extrem de important, pe care îl găsiţi în declaraţie, este legat de războiul cibernetic. O ţară poate fi îngheţată pur şi simplu, o ţară foarte avansată care îşi controlează procesele, fie că sunt procesele din bănci, fie că sunt cele din centralele nucleare, fie că sunt cele de aprovizionare cu energie, fie că, orice, deci o ţară care îşi protejează, care îşi gestionează toate sistemele în sisteme IT, poate fi extrem de vulnerabilă la atacurile cibernetice; de aceea veţi vedea în declaraţie că se pune problema dacă un atac cibernetic generează sau nu activarea Articolului 5 în care se pleacă la război în urma unui atac cibernetic. Acest lucru a lăsat să fie analizat de la caz la caz, de către headquarter-ul de la Bruxelles al NATO. Deci, specialiştii de acolo vor analiza de la caz la caz. Dar actuala declaraţie nu exclude activarea Articolului 5, urmare a unui atac cibernetic. Şi era şi normal să se întâmple acest lucru dacă ne gândim că se pot produce daune masive unor reactoare nucleare, spre exemplu, sau prin atacuri cibernetice să blochezi activităţile care ţin de securitatea naţională, urmare a nealimentării cu energie electrică. Sunt foarte multe variante care vor fi tratate de la caz la caz, dar atacul cibernetic poate fi analizat şi prin prisma Articolului 5, care înseamnă atac împotriva unui aliat şi vine răspunsul NATO.

În sfârşit, mai menţionez o dată satisfacţia pentru faptul că şi Republica Moldova va beneficia de două programe: unul de analiză a sistemului militar, care să îi pună diagnosticul şi să-i facă recomandările de acomodare la eficienţă militară şi la sistemele NATO, şi cel de-al doilea, care vizează aplicaţii, exerciţii comune cu Armata Republicii Moldova; state membre NATO şi Armata Republicii Moldova. Cam aceastea erau lucrurile pe care am dorit să le extind ca explicaţie. Cred că aţi observat că, pe site-ul Preşedinţiei, am pus traducerea declaraţiei – limba română nu este o limbă oficială, la NATO, cum este la Uniunea Europeană, şi atunci Ministerul de Externe a făcut un efort, a tradus declaraţia şi ea se află şi pe site-ul Preşedinţiei, şi pe site-ul Ministerul de Externe, pentru a da acces şi interpretare unică a traducerii. Sigur, veţi vedea că s-a lucrat mult, sunt 68 de pagini ale declaraţiei care acoperă toate cele 20 de documente adoptate. Mai sunt încă erori, luni le vom corecta. Mai e un „ţ”, mai e o pătrăţică în loc de un „ş”, dar s-a dorit să nu se discute despre acest summit în necunoştinţă de cauză sau bazat pe speculaţii. Luni se vor corecta şi elementele care au scăpat la punerea documentului pe site. Aş spune că a fost un succes major al României, un succes interinstituţional, pentru că aici a lucrat mult şi Ministerul Apărării, şi Ministerul de Externe, şi Serviciile Secrete, şi, bineînţeles, obiectivele, toate, aşa cum le-am prefigurat, au fost atinse. Cam asta. Dacă aveţi întrebări pe această temă. Ştiu că e plictisitoare, dar măcar mi-am făcut datoria, să vă prezint abordarea NATO faţă de situaţia din Ucraina şi, cu ocazia asta, poate, şi unii care au luat în glumă ce se întâmplă în Ucraina îşi revin.

Întrebare: Domnule preşedinte, spuneaţi că pe teritoriul României se vor amplasa elemente de infrastrucută.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da.

Întrebare: Tot ce este necesar pentru monmentul în care vor veni echipele. Aş vrea să vă întreb. Cât de pregătită este România în momentul de faţă, pentru a răspunde acestor decizii care au fost stabilite la Summitul NATO şi care devin în momentul de faţă priorităţile noastre ?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bun. Ceea ce vedeţi aici sunt decizii politice. Ceea ce este şi în declaraţie, iar ele trebuie puse în aplicare, acum, de toate instituţiile, în principal, militarii. Fie că vorbim de comandamente, fie că vorbim de spaţii de depozitare a tehnicii de luptă şi a muniţiei, fie că vorbim de amenajarea unor infrastructuri care ar fi eventual necesare pentru a se putea desfăşura forţele care, la nevoie, vin imediat să ajute România. Vă dau un exemplu. Noi am modernizat, şi poate ateriza acum pe el, avionul F16, la Kogălniceanu, la Turda, şi se termină modernizarea la Feteşti. S-ar putea să mai fie nevoie de un aeroport, deşi avem spaţiu suficient, dar v-am dat un exemplu. România poate să facă lucrurile astea, mai ales că avem capacităţi de depozitare mari. Aduceţi-vă aminte că România a avut o armată de 300.000 de oameni şi acum e o armată de 80.000 de oameni. Atunci era neprofesionistă. Acum e profesionistă şi foarte bine calilficată, dar capacităţile ne-au rămas.

Întrebare: Şi a fost stabilit şi un termen pentru momentul în care se vor atinge toate aceste obiective?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Asta e problema de planificare a militarilor. Noi, acolo, am fost şefi de stat să luăm decizii politice.

Întrebare: Dacă mai îmi permiteţi, doar o întrebare!?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu. Nu e interviu. Vă rog mult. Hai să lăsăm pe fiecare să pună o întrebare.

Întrebare: Cum ar trebui să interpretăm declaraţia lui Petro Poroşenko, care spune că Rusia ar putea ajunge fără probleme până la Bucureşti. Este un avertisment?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, vă rog să mă credeţi că eu am vrut să am o reacţie ieri, dar am înţeles în ce situaţie este Poroşenko. Preşedintele Poroşenko este în situaţia în care a crezut că va putea lichida problema separatiştilor cu armata naţională a Ucrainei. A constatat că nu poate. A constatat că e nevoit să încheie o încetare a focului care va – spun eu între ghilimele – va degenera într-un armistiţiu şi în pierderea controlului pe un teritoriu destul de mare. Prin acea autonomizare de care vorbeşte dânsul, nu ştiu ce va mai rămâne din autoritatea Kievului pe aceste teritorii şi, probabil, a încercat să dea o explicaţie. Vreau să ştiţi că îl contrazic fără drept de apel. A făcut o incursiune pe flancul estic. Exact acela, pentru care NATO, 28 de state îşi pun la un loc resursele militare ca să apere acest flanc. Oricât ar fi Rusia de mare putere, nu poţi face faţă la 28 de state, în care intră Statele Unite, Franţa, Marea Brtianie, Germania, dacă discutăm de capabilităţi militare moderne şi logistica derulării unui astfel de conflict. Deci, l-am înţeles pe preşedintele Poroşenko. N-aş vrea să considere cineva că este o reacţie la declaraţia dânsului de ieri, dar vreau să vă asigur că acest scenariu nu este valabil. Este doar în acel, ce vă spuneam eu, 0,001%. Deci nu poate fi invocată în viaţa curentă, ci numai atunci când îţi pui problema, ca şef de stat, cât îţi poţi permite să rişti când este vorba de securitatea naţională. Iar noi nu ne putem permite să riscăm nimic. Să nu credeţi că dislocările de mijloace, chiar de miltari sunt 100% în sarcina celor care ne pun la dispoziţie tehnica. Trebuie să asigurăm şi noi spaţiul de cazare, trebuie să ne revitalizăm câteva cazărmi care au fost abandonate, probabil. Trebuie să ne revitalizăm depozitele de muniţie, de armament, pe care probabil că armata nu le-a mai întreţinut. Vor fi costuri şi din partea noastră. Dar nu le vom plăti hrana, nu le vom plăti muniţia, nu le vom plăti combustibilul, adică nu vreau să înţelegeţi… Fiecare stat îşi suportă toate costurile de utilizare a armamentului pe care îl pune la dispoziţie, hrană pentru militari şi așa mai departe. Mulţumesc. În concluzie, o să avem nişte costuri, dar nu la nivelul costurilor pe care le au statele care trimit avioane sau nave în Marea Neagră. Vă dau un exemplu: pe noi ne-ar costa, dacă răspundem pozitiv solicitării NATO de a prelua paza, securitatea aeroportului de la Kabul, ne-ar costa circa 140 de milioane de lei pe an. 140 de milioane de lei înseamnă cam cheltuielile cu trei zile de marş ale unei fregate americane, trei zile de marş către Marea Neagră, pentru că de regulă în Marea Neagră se vor disloca nave din Flota a VI-a, flota de la Mediterana.

Întrebare: Vorbeaţi de necesitatea alocării a 2% din produsul intern brut pentru armată, pentru industria… Voiam să vă întreb despre industria de apărare a României cât este de pregătită şi despre Armata Română dacă a făcut ceva pregătiri, pentru că aţi vorbit doar despre NATO şi despre efortul NATO pentru România.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da. Armata Română este pregătită să primească echipamente noi. Problema este dacă bugetul de stat este pregătit să-i pună la dispoziţie resurse. Avem o industrie de apărare care încă poate să construiască maşini blindate, tancuri moderne, echipate cu ultimele tehnologii, deci transportoarele blindate, la Mizil, oricând am putea să plasăm o comandă pentru transportoare la standard NATO, cu condiţia ca armata să primească bani din bugetul de stat pentru asta.

Întrebare: Şi armata este pregătită să…, are un plan separat faţă de cum avea până acum?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Deci armata are planuri de dotare, dar nu sunt acoperite cu bani.

Întrebare: Dar nu numai de dotare, mă refeream de reacţie…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Armata Română, după ce a stat 12 ani în Afganistan şi vreo 6 – 8 ani în Irak, vă asigur că este o armată cu personal pregătit. Ce trebuie să le dăm militarilor – tehnica de luptă modernă. Dar militarii sunt pregătiţi.

Întrebare: Vorbeaţi şi dumneavoastră despre un plan pe termen mai lung. În contextul în care vom avea alegeri prezidenţiale în scurt timp, vă este teamă că unul dintre candidaţii din acest moment nu ar putea să continue acest demers al României sau aveţi încredere că vreunul dintre ei ar fi mai potrivit?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Dacă am o teamă, în momentul de faţă o am de omuleţii verzi de dinainte de apariţia omuleţilor verzi cu puşcă. Vă mulţumesc.

Întrebare: Domnule preşedinte, îmi permiteţi, vă rog, pentru că mâine-poimâine ajunge legea CAS la dumneavoastră şi este de mare interes, o atacaţi la Curte?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, este NATO azi.