146 de ani de închisoare. Aceasta ar fi pedeapsa pe care ar risca-o Sebastian Ghiță dacă România ar avea un sistem penal similar celui american, cumulându-se toate pedepsele de la toate capetele de acuzare din cele patru dosare penale în care este judecat, respectiv cercetat în acest moment. Zilele trecute, a fost trimis în judecată într-un al doilea dosar penal, în timp ce alte două dosare își așteaptă rândul.
Cu totul altfel sunau titlurile știrilor despre Sebastian Ghiță în urmă nu cu așa mulți ani. La nici 24 de ani era prezentat ca un model de succes printre antreprenorii autohtoni, lăudat pentru ”curajul și inteligența” de a investi într-un domeniu ”al viitorului” – cel al informaticii, care îi aduseseră deja 30 de milioane de euro. La pachet cu pătrunderea în topul celor mai bogați români (cu o avere estimată la 95-100 de milioane de euro înainte de a intra în Parlament), Ghiță și-a făcut propria echipă de baschet masculin, câștigând titlurile naționale pe bandă rulantă și primul trofeu european din istoria baschetului masculin românesc. Și pentru că nu-i mai ajungea faptul că alții scriu despre el și-a făcut propria televiziune, după o tentativă de preluare a televiziunii lui Vântu (pe atunci). De fapt, nu s-au împlinit nici măcar doi ani de când Ghiță a fost la apogeul puterii lui, așteptând câștigarea alegerilor prezidențiale de către Victor Ponta, în noiembrie 2014, pentru a prelua apoi, în tandem cu Liviu Dragnea, cel mai mare partid din România, PSD, și implicit, guvernarea țării.
Cum a reușit Ponta și PSD-ul să ”înfrângă” în toamna lui 2014 se știe. Ghiță n-a mai ajuns la șefia PSD, și nici la guvernare. E și acesta, probabil, unul dintre motivele pentru care nu mai numărăm acum zecile și sutele de contracte cu statul încheiate de firmele controlate de el și pasate către familie și prieteni după intrarea în Parlament, ci numărul absolut impresionant de infracțiuni pentru care este cercetat și/sau trimis deja în judecată.
Iar pomelnicul de infracțiuni de care este acuzat Ghiță, care l-ar face invidios și pe Al Capone, arată așa:
- sprijinirea unui grup infracţional organizat, infracțiune pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani;
- trafic de influenţă – închisoare de la 2 la 7 ani;
- complicitate la schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene – închisoare de la 6 luni la 5 ani;
- spălare de bani, în formă continuată – închisoare de la 3 la 12 ani;
- evaziune fiscală, în formă continuată – închisoare de la 9 la 15 ani pentru că prejudiciul imputat este mai mare de 500.000 de euro;
- coruperea alegătorilor – închisoare de la 6 luni la 3 ani;
- efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, în formă continuată – închisoare de la 1 la 5 ani;
- instigare la abuz în serviciu având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unui folos necuvenit – închisoare de la 3 la 15 ani;
- două infracţiuni de spălare de bani – închisoare de la 3 la 12 ani;
- trei infracţiuni de dare de mită – închisoare de la 2 la 7 ani;
- cumpărare de influenţă – închisoare de la 2 la 7 ani;
- şantaj – închisoare de la 7 la 12 ani;
- două infracţiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii – închisoare de la 1 la 5 ani;
- conducerea unui vehicul fără permis de conducere – închisoare de la 1 la 5 ani
18 este numărul total al infracțiunilor pentru care Ghiță este judecat și/sau cercetat în acest moment
146 de ani de închisoare este suma maximelor pedepselor pentru infracțiunile pentru care Ghiță este judecat și/sau cercetat în acest moment
***
Dosarele lui Ghiţă, pe scurt
Dosarul cu procurorii
Deputatul Sebastian Ghiţă a fost trimis miercuri în judecată în dosarul penal în care procurorii au cerut anul trecut arestarea lui, însă Parlamentul nu a aprobat cererea. Potrivit DNA, deputatul Sebastian Ghiţă ar fi primit informaţii confidenţiale din dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani de peste 35 de milioane de euro în care erau anchetaţi Marcel Păvăleanu, consilier la Secretariatul General al Guvernului şi interlopul Răzvan Alexe, considerat braţul armat al clanului Cosma din Prahova (Mircea Cosma a fost preşedintele CJ Prahova, iar fiul lui Vlad Cosma este deputat PSD).
Deputatul ar fi obţinut informaţiile din dosar de la procurorul Liviu Tudose, procurorul general adjunct al PCA Ploieşti şi de la şefil IPJ Prahova, Viorel Dosaru, “folosindu-se de influenţa pe care o avea şi pe care o exercita efectiv pentru menţinerea şi promovarea în funcţii publice“. Procurorii DNA îl acuză pe deputat că le-ar fi dat mită procurorului şi poliţistului sub forma sprijinului pentru menţinerea sau avansarea în funcţie.
În martie 2011, Ghiţă l-ar fi şantajat, prin intermediul postului de televiziune Realitatea TV, pe Theodor Berna de la compania Tehnologica Radion. “Pentru a înceta difuzarea unor reportaje denigratoare la adresa unei anumite societăţi comerciale, prin intermediul unui post de televiziune a cărui activitate o controla prin intermediul SC Asesoft International SA, suspectul Ghiţă Sebastian Aurelian l-a constrâns pe reprezentantul acelei societăţi comerciale să încheie, în mod fictiv, un contract de prestări servicii“, arată DNA. Compania ar fi cedat şantajului lui Ghiţă şi ar fi încheiat cu Asesoft Internaţional un contract de peste 600.000 de lei.
O altă acuzaţie e legată de faptul că, pe 2 iulie 2012, Sebastian Ghiţă ar fi fost prins la volan pe raza localităţii Bărcăneşti, judeţul Prahova, în condiţiile în care avea permisul suspendat pentru perioada 22 martie 2012 – 18 august 2012. În plus, deputatul ar fi depăşit viteza legală. Ghiţă ar fi pus mâna pe telefon şi a scăpat de amenda şi dosarul penal. “Ghiţă Sebastian Aurelian i-a solicitat unei persoane cu funcţie de conducere din I.P.J. Prahova să intervină pe lângă lucrătorii de poliţie rutieră din cadrul Biroului DN1, astfel încât aceştia să nu dispună măsurile legale, respectiv constatarea comiterii unei contravenţii (depăşirea limitei legale de viteză pe raza localităţii) şi a unei infracţiuni la regimul circulaţiei, respectiv întocmirea dosarului penal, intervenţie care s-a şi realizat”.
În schimb, Ghiţă Sebastian Aurelian a oferit sprijin, astfel încât persoana respectivă să îşi menţină funcţia de conducere pe care o exercita la I.P.J. Prahova”, arată procurorii DNA.
Dosarul cu fostul primar al Ploieştiului
Sebastian Ghiţă este judecat alături de fostul primar PSD din Ploieşti, Iulian Bădescu, căruia i-ar fi dat mită o vilă ca să acorde o finanţare nerambursabilă de 1,5 milioane de lei către echipa de baschet Asesoft Ploieşti, controlată de deputat.
Dosarul cu cumnatul fostului premier
Deputatul este anchetat în dosarul cumnatului lui Victor Ponta, Iulian Herţanu, privind fraudarea fondurilor europene pentru canalizare. Ghiţă este acuzat de sprijinirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi complicitate la schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene.
Deputatul şi-ar fi folosit funcţia şi influenţa şi ar fi făcut presiuni ca să îl determine pe şeful Unităţii de Implementare a Proiectelor din cadrul S.C. Hidro Prahova să facă plăţi către firma cumnatului lui Victor Ponta, S.C. Grossman Engineering Group S.R.L., “în condiţii de nelegalitate şi în contextul în care urma să încaseze, din cuantumul acestor plăţi, comisionul stabilit pentru traficul de influenţă exercitat.” Pentru că funcţionarul nu era cooperant, Ghiţă l-a schimbat din funcţie, prin intermediul directorului Hidro Prahova, Adrian Semcu.
Marele dosar cu firmele controlate de Ghiţă
Într-un al 4-lea dosar, procurorii DNA Ploieşti verifică toate afacerile celor 54 de firme fondate sau controlate de Sebastian Ghiţă. El e acuzat de spălare de bani, în formă continuată, evaziune fiscală, în formă continuată, coruperea alegătorilor şi efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, în formă continuată.
Potrivit DNA, între 2000 – 2015, Sebastian Ghiţă Aurelian ar fi făcut bani din trafic de influenţă şi ar fi spălat aproape 130.000.000 de lei “printr-o multitudine de operaţiuni financiar – bancare fără justificare economică”. Ghiţă ar fi făcut şi evaziune fiscală. Nu ar fi plătit impozit pe profit şi TVA de aproape 38.000.000 lei. O parte din aceşti bani, 279.000 de lei, ar fi fost folosiţi pentru coruperea alegătorilor la alegerile parlamentare din 2012. Ghiţă ar fi dat alegătorilor materiale electorale şi alte bunuri precum tigăi ca să fie votat. Ghiţă ar fi pus la bătaie 350.000 de euro şi pentru coruperea votanţilor din Republica Moldova, la alegerile prezedinţiale din 2014, atunci când amicul lui, Victor Ponta, a candidat şi a pierdut în faţa actualului preşedinte, Klaus Iohannis.
În acest dosar, procurorii DNA Ploieşti au cerut contractele IT încheiate de mai multe ministere cu firmele controlate de Ghiţă. Vezi un exemplu aici (click).
Vezi lista firmelor controlate de deputat şi lista membrilor din marea familie prahoveană Cosma-Ghiţă aici (click)
Sursa: romaniacurata.ro
