Referendumul din Grecia referitor la acceptarea conditiilor creditorilor internationali a tinut intreaga lume cu atentia indreptata spre “leaganul democratiei” si foarte multi au vazut rezultatul ca pe un final. Nici vorba de asa ceva, “epopeea” greceasca e inca la primele episoade.
Iata 10 intrebari pe care probabil ti le-ai pus in legatura cu situatia din Grecia si la care ai si cateva raspunsuri:
1. Grecii au respins “austeritatea” ceruta de Troika la referendum, ce mai negociaza?
Raspuns: Nu au respins nicio austeritate, austeritatea inseamna reducerea cheltuielilor statului grec (care stat grec nu si le poate permite si de aceea se imprumuta). Au respins doar varianta creditorilor de austeritate. Altfel, austeritatea e creata de o situatie de fapt – trebuie sa reduca din cheltuieli. Oricum o vor face pentru ca nu au suficienti bani pentru functionarea statului. Conteaza doar conditiile in care o vor face (conditii cerute pentru a primi un imprumut), insa realitatea e ca oricum vor trebui sa ia masuri dure, lucru dovedit de faptul ca luni guvernul lui Alexis Tsipras acceptase deja un plan care prevedea exact ce spuneau ca nu vor accepta – austeritate (cresteri de taxe, scaderi de cheltuieli).
2. Ce a obtinut Grecia din acest referendum?
Deocamdata, dezastru financiar. Bancile sunt inchise, nu mai exista finantare, investitorii fug din tara, cetatenii nu mai au lichiditati, tara e aproape de iesirea din zona euro (una foarte dureroasa din punct de vedere economic). Miza guvernului de extrema stanga e ca jocul pe care l-a facut il va ajuta sa obtina mai multe concesii de la partenerii internationali.
3. De ce nu le inchid pur si simplu creditorii usa in nas acum?
Mizele sunt mult mai mari decat “pedepsirea” unui guvern care, conform perceptiei occidentale, joaca absurd. Stabilitatea monedei euro, vulnerabilizarea economiei europene sau fragilizarea geopolitica a UE si NATO sunt doar cateva din chestiunile de care trebuie sa se tina seama in eventualitatea iesirii Greciei din zona euro sau a prabusirii sale economice. Altfel, din punct de vedere economic, Grecia reprezinta putin in UE, insa efectul de contagiune cauzat de o eventuala prabusire, precum si increderea in euro, sunt elemente importante in ecuatie.
4. Ok, dar daca Grecia e “de tinut” in UE, de ce nu i se fac mai multe concesii?
Motivele sunt mai multe. Unul dintre ele e ca, pentru a ierta Grecia de o parte din datorii si/sau a-i mai si da bani in plus, ea trebuie sa accepte conditii pentru ca UE, FMI, statele membre UE, Banca Mondiala, potentialii investitori samd sa fie siguri ca Grecia “se insanatoseste”, adica nu mai cheltuieste atat de mult fara acoperire.
Un alt motiv tine de faptul ca, daca Grecia este iertata de datorii sau i se mai dau bani in conditiile astea, si alte state cu probleme asemanatoare si datorii mari (Italia, Portugalia, Spania) vor cere acelasi lucru. Se poate ajunge in situatia in care nimeni sa nu mai vrea sa plateasca, din moment ce Grecia nu plateste sau nu joaca dupa reguli. Un alt efect secundar poate fi ca partidele extremiste din aceste tari, care sunt si ele anti-austeritate/datorii/conditii ar fi practic favorizate sa castige alegerile.
Putem adauga la asta si ca Greciei i s-au mai taiat datorii in ultimii ani si totusi au ajuns in situatia de acum. Sa mai spunem si ca, spre deosebire de 2010, acum datoria e detinuta in mare parte de state din zona euro, adica ele ar putea pierde bani multi in cazul iertarii Greciei de datorii?
5. Multi spun ca s-a vazut ca austeritatea nu functioneaza in Grecia, de ce se mai insista?
Depinde ce intelegeti prin “functioneaza”. Cand Syriza a preluat puterea, Grecia era pe crestere economica si excedent bugetar implementand politici de austeritate. E adevarat, ajunsese acolo dupa cativa ani de scadere dramatica a economiei, insa putem gasi argumentul ca orice reforma are nevoie de timp pentru a produce roade. La asta putem adauga si ca nu toate masurile de optimizare a performantei statului convenite au fost implementate, diversele guverne grecesti “trisand” in repetate randuri.
Un alt argument e acela ca nu prea exista alternativa la austeritate si asta se va vedea. Exista doar variante ale austeritatii.
6. De ce insista Germania cu plata datoriilor cand si ei i s-au anulat datorii?
Cine foloseste argumentul asta e fie prost informat fie rau intentionat. Germaniei i s-au sters intr-adevar datoriile in 1931, insa, atentie, dupa Al Doilea Razboi Mondial a cerut (si primit) ea insasi sa reia plata acestor datorii. Plata pe care a terminat-o in 2010.
Inca o informatie – acele datorii nu erau facute de Germania prin imprumuturi si cheltuieli necontrolate, cum e cazul Greciei, ci ii fusesera impusa ca despagubiri de razboi dupa Primul Razboi Mondial. Mai mult, Germania nici nu era in situatia perfecta de a plati, Aliatii impunandu-i diverse restrictii si chiar ocupandu-i temporar o parte din teritoriu. S-a ajuns la concluzia ca aceste despagubiri impuse au avut consecinte catastrofale, printre care si contributia la aducerea lui Hitler la putere.
7. Care sunt sansele ca Grecia sa iasa din zona euro?
Destul de mari, daca ne luam dupa evaluarile unor importante institutii financiare, care pun riscul ca Grecia sa iasa din zona euro dupa ce a respins prin referendum conditiile creditorilor la 75-85%. Atentie, acestea sunt date fluctuante, care depind de schimbarea conditiilor “de pe teren”.
Un pericol la fel de mare e ca bancile elene sa se prabuseasca, lucru usor de imaginat, dat fiind ca tranzactiile sunt practic blocate.
8. Cand se ia o decizie in privinta Greciei, pana la urma?
O decizie ar trebui sa se ia pana duminica, 12 iulie. Grecia trebuie sa vina cu o propunere pana joi 9 iulie, iar liderii zonei euro ar trebui sa ia o decizie duminica. Presedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat ca “mai sunt doar 4 zile pentru a ajunge la o intelegere”.
Urgenta e data si de faptul ca bancile grecesti au ramas aproape fara bani.
9. Dupa o decizie, lucrurile raman asa, intra in linie dreapta?
E greu de spus, depinde si la ce acord se ajunge si cum se va implementa el. Chiar si asa, indiferent de acord, dat fiind ca e greu de crezut ca Grecia va performa atat de bine, e foarte posibil sa mai fie nevoie de masuri suplimentare. Exista un raport al FMI care spune ca este extrem de dificil ca Grecia sa poata plati datoria, dat fiind ca nu a facut reformele la timp, si ca este posibila (chiar necesara, cu exceptia unui parcurs neasteptat de bun al economiei grecesti) o restructurare a datoriei pe care o are (taiere din datorii, intindere pe mai multi ani). Nu este exclusa nici o reintrare a Greciei in incapacitate de plata.
10. Cine a castigat, cine a pierdut de pe urma confruntarii creditori – guvern grec?
Linia inca nu a fost trasa, depinde si de rezultatul de duminica, insa e clar ca economia Greciei a avut de suferit extrem de mult, fiind acum in paralizie si la un pas de implozie. In schimb, guvernul sau de extrema stanga a iesit intarit deocamdata, evitand situatia in care ar fi fost vazut ca acceptand ceea ce-i cereau creditorii, chiar daca in cele din urma trebuie sa faca serioase concesii.
Daca se ajunge la un acord in care creditorii nu cedeaza foarte mult fata de varianta supusa votului la referendum, liderii politici ai zonei euro, in frunte cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, pot fi vazuti ca invingatori care au reusit sa reziste santajului grec, sa mentina unitatea zonei euro si sa pastreze o linie politica ferma, riguroasa, care se poate aplica si in cazul altor tari.
Cu toate astea, nimeni nu a castigat la modul absolut din “tragedia” greaca.
sursa: aktual24.ro
Referitor la punctul 6, sa intelegem asadar, ca daca ai dus un razboi in care ai ucis oameni, ai intrat cu bocancul in agoniseala lor, le-ai violat mamele, surorile, le-ai ucis rudele, pruncii, este pardonabil si deci trebuie sa ti se stearga despagubirile de razboi? N-am vazut/auzit in viata mea un argument mai lipsit de orice considerent moral ca acesta!
Din cate stiu eu, peste jumatate din datoria Greciei provine din datoriile bancilor din sectorul privat, datorie care, a fost transferata catre stat de unul din guvernele anterioare. Grecul de rand stie asta si nu accepta ca fiecare copil care li se naste sa „vina” cu o datorie de cca. 50000 euro direct din burta mamei.
Cine a decis sa se dea atatia bani Greciei?…, banii s-au dat in transe multiple, asta-i clar, de fiecare data s-au cerut reforme, ok?…, niciodata nu s-au plamadit aceste reforme si totusi banii s-au dat. De ce si cine a decis ?, ce s-a vrut, ce s-a urmarit ?
Comentariile sunt închise.