Uniunea Națională a Judecătorilor din România a emis un comunicat de presă, adresat ministrului Justiției Raluca Prună, referitor la problema existenței agenților acoperiți în magistratură.
Iată Comunicatul:
Un prim raspuns doamnei Ministru al Justitiei Raluca Pruna: existenta acoperitilor intre magistrati este o problema a sistemului judiciar si o amenintare la democratia din Romania.
Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania a urmarit cu interes declaratiile doamnei Ministru al Justitiei Raluca Pruna, din interviul publicat de Revista 22 pe data de 2 februarie 2016, si raspunde intr-o prima faza afirmatiei acesteia potrivit careia existenta acoperitilor printre magistrati nu este o problema a sistemului judiciar din Romania.
In acelasi interviu, doamna ministru repeta afirmatia unor membri CSM potrivit carora judecatorii care cer clarificari despre acest subiect ar trebui chemati la CSM sa dea „explicatii”. O astfel de afirmatie nu poate fi citita decat ca o forma de intimidare si presiune la adresa judecatorilor care cer raspunsuri la intrebari legitime, intrebari ce au directa legatura cu independenta justitiei si functionarea sistemului judiciar.
Acest gen de afirmatii, precum cele ale doamnei ministru, la fel ca si afirmatiile unor membrii CSM sau jurnalisti din presa, care bagatelizeaza subiectul acoperitilor din justitie mutandu-l in spatiul disputelor personale, sunt cele care aduc atingere imaginii justitiei, sporind suspiciunile in loc sa ofere clarificari.
Independenta justitiei nu este un moft nici al CSM si nici al Ministrului Justitiei, ci un drept al fiecarui cetatean de a fi judecat de un judecator independent si impartial.
Obligatia de a inlatura orice dubiu asupra existentei acoperilor printre magistrati revenea nu judecatorilor, ci institutiilor abilitate, in special CSM si CSAT, care trebuiau deja sa fi facut publice acele decizii.
Judecatori fiind, ne supunem numai legii, de aceea nu putem admite ca, intr-un stat democratic care trebuie sa respecte principiul separatiei puterilor in stat, justitia sa faca obiectul unor hotarari secrete.
Pana cand aceste probleme nu vor fi clarificate, in mod transparent si fara echivoc, vom continua demersurile incepute, in ciuda presiunilor si a insinuarilor cu nuante calomnioase aparute in presa.
Demersul nu e nou, UNJR fiind organizatia care de ani de zile a solicitat o lege a lustratiei astfel incat toti colaboratorii regimului comunist sa fie exclusi din magistratura. Tot UNJR a cerut ca sa fie lamurita problema legata de arhiva SIPA. Nu in ultimul rand, UNJR s-a opus in 2009 infiintarii unui nou serviciu secret la ministerul justitiei.
Reiteram intrebarea si raspunsul doamei ministru, inainte de a le comenta:
„Intrebare jurnalist: A aparut acel răspuns al CSAT care spune ca nu sunt ofiteri acoperiti in randul magistratilor. E o dezbatere serioasa in societate pe tema aceasta, asociatiile de magistrati au luat pozitie, sunt nemultumite de raspunsul CSAT. Cat de serioasa vi se pare chestiunea?
Raspuns Ministru: O sa fiu foarte ferma si o sa spun ca nu cred ca asta este problema sistemului judiciar din Romania. Asa cum ii laud fara rezerve pe cei din sistemul judiciar care fac posibile dosarele pe care le vedem si avansarea luptei anticoruptie, trebuie sa si constat ca avem si cazuri de magistrati care iau mita, spun procurorii, de 220.000 de euro pe stadion, ca sa dau un exemplu. As vrea sa vad asociatiile de magistrati ca ies public si denunta si acest tip de comportament.”
1.Intrebarea jurnalistei este pusa gresit, pentru ca nu e vorba de o „nemultumire” a asociatiile de magistrati, ci de solicitarea publicarii deciziei CSAT „in baza careia Presedintia Romaniei a anuntat, pe data de 18 ianuarie, ca s-au facut verificari si «nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii» in justitie”.
Solicitarea este mai mult decat intemeiata in contextul in care dl. Dan Mihalache, seful Cancelariei Prezidentiale, a spus a doua zi dupa publicarea acelui comunicat de presa ca „CSAT nu are capacitatea sa verifice daca exista agenti acoperiti ai serviciilor secrete printre magistrati”.
Mai mult, publicului nu i s-a comunicat un „raspuns CSAT” , ci un comunicat al Presedintiei. O simpla verificare a Constitutiei si a legii releva faptul ca CSAT-ul este o „autoritate administrativa autonoma” distincta de Administratia Prezidentiala si aflata sub control parlamentar.
Pe site-ul CSAT (http://csat.presidency.ro/), la sectiunea comunicate, nu exista nici un comunicat care sa spuna cand si cum s-a facut aceasta verificare.
Asadar, nu e vorba de o „nemultumire [la] raspunsul CSAT”, raspuns care nu exista, ci de solicitarea legitima de publicare a deciziei CSAT care confirma ca s-au facut verificari si nu exista acoperiti printre magistrati.
- Remarcam ca si doamna ministru face greseala altor oficiali care, fie din superficialitate fie din incorecta informare asupra realitatilor din sistemul judiciar romanesc, emite judecati despre intregul sistem judiciar din Romania exclusiv prin prisma luptei anticoruptie.
In instantele din Romania sunt milioane de cazuri pe rol si milioane de oameni care isi cauta dreptatea de ani de zile in salile de judecata. Dosarele avand ca obiect fapte de coruptie reprezinta un mic procent dintre acestea. In raportul MCV se afirma ca in 2014 DNA a trimis in judecata 246 de cazuri, iar in 2015, 357 de cazuri. Evaluarea sistemului judiciar trebuie sa se faca in intregime, deoarece fiecare dosar si fiecare om care se adreseaza justitiei este important, fiecare avand drepturi pe deplin egale in fata legii.
Milioanele de romani care pierd un proces ori primesc o amanare, trebuie sa aiba convingerea ca au fost judecati in baza legii, de un judecator independent si impartial, care nu este influentat nici prin acte de coruptie si nici prin posibile ordine primite din partea unui ofiter de legatura din servicii.
Este important, de aceea, inclusiv pentru legitimitatea luptei anticoruptie, sa se clarifice transparent faptului ca in justitie nu exista ofiteri acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor secrete.
- Implicarea serviciilor secrete in justitie este o realitate dovedita nu doar de trecutul comunist, ci si de cel recent.
Lipsa unei legi a lustratiei a pemis ca, in Romania, fosti colaboratori ai Securitatii sa faca parte in continuarea din corpul magistratilor. Este un adevar care trebuie asumat in mod raspicat. UNJR a fost asociatia profesionala care a cerut, in mod ferm, adoptarea unei legi a lustratie care sa vizeze magistratura, considerand ca este singura cale de rupere de trecut si de vindecare a societatii. Din pacate, aceasta solicitarea noastra a ramas fara raspuns.
UNJR a avut constant in decursul anilor pozitii publice prin care a cerut identificarea si scoaterea din magistratura a celor care au fost agenti ai Securitatii. „Partidele politice trebuie sa faca gestul istoric de a adopta cadrul normativ necesar pentru o lustratie completa si aceasta nu numai in raport cu magistratii, ci in raport cu toate profesiile juridice: avocati, notari publici, executori judecatoresti etc”, a sustinut UNJR in 2009, de exemplu. [http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5465636-topul-magistratilor-securisti-functie-3-ofiteri-26-turnatori-poveste-incredibila-aurel-sanda.htm]
Interdictia magistratilor de a fi ofiteri acoperiti, lucratori, informatori ori colaboratori ai serviciilor secrete vine si dintr-o realitate istorica de dupa Revolutie, cand in perioada 1997-2004 a functionat in cadrul ministerului justitiei Serviciul Intern de Protectie si Anticoruptie (SIPA).
Rolul initial acestei structuri secrete era acela de a aduna informatii privind coruptia. Sub acoperirea acestui deziderat nobil si in lipsa unui control, insa, aceasta structura secreta a degenerat rapid intr-o unitate de santaj la adresa magistratilor.
Fostul Ministru al Justitiei, Monica Macovei, a desfiintat aceasta structura pentru ca „cercetarile arhivei au aratat ca SIPA, prin agentii sai, urmarea judecatori, procurori sau avocati. Notele informative contineau nu doar date despre activitatea profesionala, ci si despre viata privată a magistratilor”, a spus aceasta in 2014. „Astfel de informatii, de care colaboratoarea Securitatii, Rodica Stanoiu, se folosea, probabil, pentru a santaja magistrati, erau obtinute, evident, si din interiorul magistraturii, de judecatori sau procurori ofiteri acoperiti.”
Problemele generate de activitatea unui serviciu secret in justitie au fost remarcate si de Comisia Europeana in raportul de tara din 2004, notandu-se ca activitatea SIPA era lipsita de transparenta, existand suspiciuni privind cazuri de incalcare a drepturilor omului, precum si cazuri de influentare a sistemului judiciar.
Tot UNJR s-a opus ferm infiintarii unui nou serviciu secret in justitie in 2009 si s-a implicat, de asemenea, in gasirea solutiilor pentru distrugerea arhivei SIPA care prezentat un mare pericol de santaj. Arhiva fostei SIPA a trecut la SRI si nu e clar ce s-a intamplat cu ea nici pana azi.
- Activitatea serviciului SIPA si riscurile imense la adresa independentei justitiei au avut ca si consecinta adoptarea art. 7 din Legea 303/2004, pe care il redam in integralitate:
„(1) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) completeaza, anual, o declaratie autentica, pe propria raspundere potrivit legii penale, din care sa rezulte ca nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.
(3) Consiliul Suprem de Aparare a Tarii verifica, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului justitiei, realitatea declaratiilor prevazute la alin. (2).
(4) Incalcarea dispozitiilor alin. (1) conduce la eliberarea din functia detinuta, inclusiv cea de judecator sau procuror.”
Caracterul anual al acestor declaratii, sanctiunile drastice ale incalcarii acestor obligatii (raspundere penala si eliberare din functie), individualizarea unei institutii care sa controleze veridicitatea acestor declaratii (alta decat serviciile de informatii, care, fireste, nu-si pot devoala proprii agenti) releva importanta deosebita acordata de lege acestei interdictii, lucru de altfel pe deplin firesc.
Ca atare, interesul public pentru lamurirea acoperitilor din jusittie este evident. De aceea este absolut necesar ca discutia sa fie purtata in termeni rationali, transparenti si asumati.
CSM si CSAT au datoria de a explica exact care a fost procedura urmata de CSAT pentru a verifica declaratiile magistratilor, ce structuri de securitate au vizat si prin ce hotarari au fost validate aceste rezultate, pentru ca doar in acest mod vor fi risipite orice dubii.
Cat despre insistenta doamnei ministru Pruna ca judecatorii care sustin lamurirea in mod transparent a acoperitilor din justutie sa fie chemati de catre CSM pentru a da „explicatii” in fata acestui for, ii aducem la cunostiinta ca toate cererile noastre au fost pe larg motivate. Mai mult, potrivit legii, membrii CSM raspund in fata corpului magistratilor pentru indeplinirea mandatului ce le-a fost dat, si nu invers.
In final, reiteram pozitia noastra constanta ca o justitie independenta este incompatibila cu hotarari secrete ce ii pot influenta cursul. Independenta justitiei, inclusiv la nivel de aparenta, nu este un privilegiu nici al judecatorilor, nici al Consiliului Superior al Magistraturii, ci un drept constitutional al cetatenilor, ce trebuie respectat cu strictete de fiecare institutie a acestui stat.
UNJR ramane deschisa la dialog, purtat in spiritul respectului fata de principiile fundamentale ale statului de drept, cu orice parte interesata, insa va continua absolut toate demersurile pentru transparentizarea tuturor aspectelor ce tin de verificarea aplicarii legii ce interzice existenta ofiterilor acoperiti, ai colaboratorilor sau ai informatorilor serviciilor de informatii printre magistrati.
judecator Dana Girbovan
presedinte UNJR
